Meșteșugul care unește culturi: măști populare create de refugiați ucraineni
Țările din Europa de Est și din Balcani sunt legate printr-o tradiție special. În timpul sărbătorilor de iarnă, urători mascați merg din casă în casă pentru a alunga spritele rele. Un cuplu de refugiați din Ucraina au decis să reînvie această tradiție și, după ce s-au stabilit în Chișinău, au început să confecționeze măști populare.
Eugen și Anna au locuit în Odesa și s-au mutat în Chișinău după ce a început războiului. Au adus cu ei un meșteșug special - creează măști populare. Eugen este născut în Republica Moldova, iar soția sa, Anna, este ucraineancă.
„Noi am fost la un festival în România și ne-a plăcut foarte mult ideea. Confecționarea acestor măști este, într-adevăr, o tradiție aici, în Republica Moldova, în România și în Ucraina”, spune meșterul popular Eugen Usatîi.
Pasiunea pentru confecționarea măștilor a apărut din dorința de a crea ceva tradițional, care să îmbine elemente ale culturii românești și ucrainene.
„Confecționăm fața, apoi vom adăuga o basma veche. Pe vremuri, se considera că, pe cât de înfricoșătoare este masca care vă intră în casă - babe, moșnegi sau capre, - cu atât mai multe bucurii vă vor intra în casă și vor fi alungate neplăcerile”, subliniază meșterița Anna Kasatkina.
Femeia a îndrăgit acest obicei și nu i-a luat mult să învețe să meșterească măști populare. Creațiile sunt expuse în muzee sau vândute celor care țin la tradiții.
„Eu foarte mult am vrut să fac o mască care să fie ca în muzee, care să placă oamenilor și să fie căutate. Când le-am văzut, mi-au plăcut foarte mult, așa că m-am adresat unui meșter român care mi-a făcut un masterclass”, povestește Anna.
Tradiția confecționării măștilor populare, cu chipuri de babe, moșnegi sau personaje din basm, își are rădăcinile în vechile ritualuri de iarnă. Aceste măști erau purtate în timpul obiceiurilor de Anul Nou pentru a alunga spiritele rele și a aduce noroc și belșug în gospodării. De-a lungul timpului, meșteșugul s-a transmis din generație în generație, devenind un simbol al identității culturale și al legăturii dintre comunitate și tradiție.
CITIȚI ȘI:
Crăciun trăit cu sufletul la Hăsnășenii Mari: tradiții păstrate din generație în generație
Meșteșugarul care nu se grăbește: Grigore Posternac și lemnul transformat în suflet
Carnaval: Zeci de copii din Chișinău și Drochia au cântat, au dansat și au primit daruri
Europa, spusă pe scenă: campania „Eu sunt UE” a ajuns în 30 de localități
