R. Moldova și Balcanii de Vest, același test european: reforma justiției și presiunea verdictelor finale, dezbătute la Moldova 1
Uniunea Europeană negociază cu fiecare stat candidat 33 de capitole, însă în două domenii Bruxelles-ul nu acceptă compromisuri: capitolele 23 și 24, care vizează statul de drept, independența justiției, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției. În acest „test dur” se află și Republica Moldova, precum și statele din Balcanii de Vest, aflate de ani buni pe același drum european.
Pentru Chișinău, reforma justiției a devenit coloana vertebrală a parcursului european, sugerează experții.
Strategia de reformă pentru perioada anilor 2022 - 2025 a adus evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, cunoscută ca procesul de vetting, consolidarea instituțiilor de integritate și o transparență sporită a activității instanțelor. Cu toate acestea, partenerii europeni atrag atenția că rezultatele trebuie să se regăsească nu doar în proceduri, ci și în condamnări definitive în dosarele de mare corupție.
Lecțiile ultimelor decenii: control politic și reforme amânate
În opinia profesorului universitar Gheorghe Avornic, reforma justiției în Republica Moldova a fost mult timp subordonată intereselor politice, iar acest lucru explică lentoarea schimbărilor structurale.
„După colapsul Uniunii Sovietice, toți care au fost la putere au încercat să facă tot posibilul ca să preia puterea, ca puterea judecătorească să fie la controlul lor. Reforma justiției a fost tot timpul în atenția tuturor, dar în ultimii 10-15 ani, în mod special în ultimul timp, această problemă este ridicată la un nivel mult mai înalt”, a explicat Gheorghe Avornic, la emisiunea „Vector European”, de la Moldova 1.
Aceeași sursă a precizat că schimbările recente sunt fără precedent ca amploare, însă ele trebuie consolidate pentru a deveni ireversibile.
Condamnările la CtEDO, oglinda problemelor sistemice
Din perspectiva societății civile, problemele din justiție sunt reflectate direct în numărul mare de condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, atrage atenția că aceste hotărâri nu sunt simple statistici, ci indicatori clari ai disfuncționalităților sistemului.
„Republica Moldova se află în topul țărilor cu cel mai mare număr de condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe cap de locuitor, având până în prezent peste 300 de hotărâri pronunțate”, a declarat Vadim Vieru, pentru postul public de televiziune.
„Acestea se referă, în mare parte, la judecarea cauzelor într-un termen rezonabil, la neexecutarea hotărârilor judecătorești. Încă mai avem persoane arestate fără bănuială rezonabilă, cazuri de tratamente inumane și degradante, precum și probleme legate de accesul la justiție”, a explicat avocatul Promo-LEX.
Transparența – un pas înainte, dar nu suficient
Unul dintre efectele directe ale sprijinului european a fost introducerea obligativității înregistrărilor audio și video ale ședințelor de judecată, măsură care a schimbat radical modul de funcționare a instanțelor.
„Înregistrările audio și video au un efect extraordinar. Nu mai poți șterge, nu mai poți modifica după bunul tău plac. Cetățenii au acces liber să vadă când, unde și ce proces are loc”, a punctat Gheorghe Avornic.
Totuși, experții avertizează că transparența trebuie dublată de garanții reale pentru independența magistraților.
„Pe lângă vetting, este foarte important ca judecătorii și procurorii să beneficieze de garanții reale, inclusiv financiare. Salariul unui judecător trebuie să fie corespunzător responsabilității pe care o are în aplicarea justiției și a normelor legale”, a declarat Vadim Vieru.
Procuratura Anticorupție, sub presiunea așteptărilor
Raportul de extindere pentru anul 2025 al Comisiei Europene consemnează progrese în combaterea corupției, inclusiv creșterea numărului de inculpări și crearea completelor anticorupție. Cu toate acestea, societatea civilă cere mai mult curaj instituțional.
„Procurorii trebuie să se focuseze pe toate cazurile posibile de corupție. Dacă există fapte raportate care vizează inclusiv actuala guvernare sau funcționari publici, acestea trebuie investigate la fel”, a punctat avocatul Promo-LEX.
Precizăm că, recent, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a atras atenția asupra întârzierilor cronice în examinarea dosarelor de mare corupție, avertizând că durata excesivă a proceselor riscă să ducă la prescrierea faptelor.
Șefa statului a menționat cazuri de dosare aflate în instanță de șapte, nouă sau chiar 11 ani, inclusiv pe frauda bancară, spălare de bani și crimă organizată, precizând că, în lipsa accelerării proceselor și a extinderii evaluării judecătorilor implicați în astfel de cauze, lupta cu marea corupție rămâne vulnerabilă.
Balcanii de Vest: reforme avansate pe hârtie, rezultate inegale în practică
În Balcanii de Vest, reforma justiției rămâne criteriul decisiv în relația cu Uniunea Europeană. Deși fiecare stat a ales propriul ritm și propriile instrumente, Bruxelles-ul urmărește aceleași repere: independența sistemului judiciar, eficiența instanțelor și rezultate concrete în combaterea corupției la nivel înalt.
Albania: reformă dură, cu rezultate vizibile, dar costuri mari
Albania este adesea invocată drept exemplu de reformă radicală, inclusiv pentru R. Moldova. Procesul de evaluare externă a tuturor judecătorilor și procurorilor, lansat în 2016, a dus la eliminarea a peste două treimi din corpul judiciar.
În evaluarea autorităților de la Tirana, aceste măsuri au produs efecte concrete.
„Din perspectiva Uniunii Europene, cooperarea instituțiilor în avansarea reformelor a fost evaluată pozitiv. Aceste reforme sunt foarte complexe, dar sunt implementate într-un timp foarte scurt. Structura Specială împotriva Corupției și Criminalității Organizate este una dintre instituțiile-cheie în acest proces”, a declarat viceministrul Justiției din Albania și negociator pentru Capitolul 23, Tedi Domi.
În același timp, experții atrag atenția că reforma nu este lipsită de tensiuni și blocaje.
„Reforma a dat rezultate, în special la nivelul Procuraturii Speciale. Singurul obstacol rămâne politica, vizibilă în confruntările privind oficiali de rang înalt”, a afirmat Redi Ramaj, avocat în Albania, la Moldova 1.
Bosnia și Herțegovina: reformă blocată de disputele politice
La polul opus se află Bosnia și Herțegovina, unde reforma justiției este frânată de ani de zile de lipsa consensului politic. Legile-cheie privind instanțele și Consiliul Judiciar nu au fost adoptate, iar Uniunea Europeană vorbește deschis despre regres.
„Problema fundamentală este că aceste legi nu rezolvă principalele deficiențe ale justiției: soluționarea lentă a dosarelor, durata mare a proceselor și lipsa cazurilor de corupție și criminalitate organizată”, a declarat Branko Perić, fost judecător al Curții Bosniei și Herțegovinei.
Reprezentanții societății civile avertizează că modificările propuse sunt mai degrabă formale.
„Este vorba despre schimbări cosmetice. Verificarea averilor și integritatea deținătorilor funcțiilor judiciare rămân insuficient reglementate”, a spus reprezentantul Transparency International Bosnia și Herțegovina, Damjan Ožegović.
Muntenegru: cel mai avansat candidat, dar sub presiunea verdictelor
Muntenegru este considerat cel mai avansat stat din Balcanii de Vest în domeniul justiției. Cadrul legal a fost substanțial reformat, iar Bruxelles-ul a confirmat îndeplinirea criteriilor interimare. Totuși, așteptările rămân ridicate.
„Faptul că există dosare împotriva unor persoane din diferite sfere ale puterii arată că trăim într-o societate în care nu există persoane intangibile”, a declarat ministrul Justiției din Muntenegru, Bojan Božović.
Experții susțin însă că adevăratul test abia urmează.
„Avem multe rechizitorii și persoane urmărite penal, dar puține sentințe definitive. Asta este ceea ce așteaptă atât cetățenii, cât și Uniunea Europeană”, a afirmat avocatul și fost secretar general al Guvernului de la Podgorița, Boris Marić.
Unde se află R. Moldova în reforma justiției
Potrivit Raportului de Extindere al Uniunii Europene pentru 2025, publicat pe 4 noiembrie de Comisia Europeană, Republica Moldova are un nivel moderat de pregătire în capitolele 23 și 24 ale acquis-ului UE, care vizează statul de drept, justiția și lupta împotriva corupției. Bruxelles-ul constată accelerarea reformelor în ultimii ani, inclusiv prin evaluarea externă (vetting) a judecătorilor și procurorilor, asigurarea funcționalității Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, precum și prin creșterea transparenței în activitatea instanțelor.
În același timp, raportul semnalează provocări persistente, precum întârzierile în numirile la Curtea Supremă de Justiție, capacitățile insuficiente ale Procuraturii Anticorupție, rate scăzute de soluționare a cauzelor și durata excesivă a proceselor.
CITIȚI ȘI:
