Corespondență Sabina Fati | CCR, pensiile magistraților și miza sistemului juridic din România
Judecătorii Curții Constituționale din România (CCR) au amânat, pe 16 ianuarie, pentru a patra oară pronunțarea asupra Legii pensiilor magistraților. Următorul termen este 11 februarie.
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR, argumentând că Legea pensiilor magistraților ar fi neconstituțională fiindcă duce la „un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați” în raport cu alte categorii profesionale aflate în situații similare, precum și pentru că expunerea de motive care însoțește proiectul de lege nu prezintă nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
Reforma pensiilor speciale a fost trecută acum patru ani în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care Comisia Europeană a decis sprijinirea României pentru revenirea post-COVID. Tranșa de 231 de milioane de euro care urma să fie deblocată anul trecut din PNRR a fost condiționată de adoptarea și punerea în aplicare a Legii pensiilor magistraților până pe 1 ianuarie 2026.
Această lege stabilește că vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor nu va mai fi între 48 și 50 de ani ca până acum, ci va crește treptat în așa fel încât să ajungă la 65 de ani până în 2036. În plus, reforma prevede că pensia de serviciu va fi 55% din indemnizațiile brute ale magistraților în ultimele 60 de luni înainte de pensionare. Pensiile nu vor mai putea depăși salariile, cum se întâmplă astăzi. Astfel, cuantumul net al pensiei nu poate depăși 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate.
Judecătorii constituționali din România au declarat Legea neconstituțională încă din octombrie 2025, luând însă în considerare doar forma, nu și fondul ei. Apoi, în decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a mai depus o sesizare la CCR în care cere constatarea neconstituționalității legii pe fond. Amânările succesive au avut loc fiindcă judecătorii numiți la CCR de Partidul Social Democrat (PSD) au blocat de două ori luarea oricărei decizii, prin absență sau părăsirea ședinței.
Există o presiune mare venită dinspre sistemul juridic românesc pentru ca Legea pensiilor magistraților să ajungă să nu producă efecte. În ultima zi a anului trecut, o avocată, membră a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a deschis un proces la Curtea de Apel București pentru suspendarea a doi dintre judecătorii CCR: Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan, și Mihai Busuioc, numit de Senat la propunerea PSD. Decizia procesului, care se desfășoară destul de rapid, prin comparație cu altele din România, e așteptată la sfârșitul lunii ianuarie.
Între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție face lobby pentru declararea neconstituțională a Legii pensiilor magistraților, invocând inclusiv faptul că din cei peste 200.000 de pensionari speciali, 90% provin din sistemul de apărare și ordine publică și doar 10.000 ar fi magistrați, grefieri, funcționari publici, foști diplomați sau foști piloți.
În 2025, pensia medie a unui magistrat român a fost de circa 5.000 de euro, din care peste 4.000 de euro din bugetul de stat și doar restul din contribuții. În total, în România, pensiile magistraților în 2025 au fost de 340 de milioane de euro, dar numai 13% din această sumă provine din ceea ce magistrații au contribuit în perioada lor de activitate la fondul de pensii, 87% fiind suportate din bugetul de stat.
