Revista presei internaționale | SUA insistă asupra anexării Groenlandei; Europa pregătește o alianță alternativă la NATO, fără SUA, dar cu Ucraina
Presa internațională reflectă tensiunile dintre SUA și Europa pe tema statutului insulei daneze Groenlanda. Publicațiile străine semnalează, totodată, efectele politicilor administrației americane asupra prețurilor globale la petrol și asupra economiei ruse, precum și evoluțiile lente și costisitoare ale armatei ruse în Donbas. Presa străină acordă atenție și planurilor Europei de a crea o alianță de securitate independentă de Statele Unite, dar și inițiativei administrației Trump de a înființa un „Consiliu al Păcii”.
Ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a declarat într-un interviu pentru NBC News că Statele Unite nu vor renunța la obiectivul de a obține controlul asupra insulei daneze Groenlanda, precizând că Europa este prea slabă pentru a-și asigura propria securitate. Oficialul a afirmat că Donald Trump acționează strategic, având în vedere competiția globală din Arctica și interesele de securitate pe termen lung ale SUA. Bessent a respins ideea că poziția dură a Washingtonului față de Europa ar fi doar o tactică de negociere și a subliniat că Trump nu își va schimba opinia. Consolidarea securității americane nu este posibilă fără ca Groenlanda să facă parte din Statele Unite, iar liderii europeni vor înțelege, în cele din urmă, necesitatea protecției SUA, a mai spus ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, în interviu acordat postului NBC News.
Declarațiile SUA privind posibilitatea preluării controlului asupra Groenlandei au provocat o criză acută în NATO și au pus sub semnul întrebării unitatea Alianței, scrie The Economist. Publicația amintește că președintele Donald Trump a amenințat cu tarife de până la 25% pentru opt țări europene implicate militar în Groenlanda, până la un acord privind transferul insulei sub control american. Negocierile dintre oficialii americani și danezi au eșuat, iar în Groenlanda și Danemarca au avut loc proteste masive cu sloganul „teritoriul nu se vinde”, remarcă ziarul. Liderii europeni, printre care cei ai Franței și Marii Britanii, au condamnat amenințările și au promis consultări pentru a pregăti un răspuns comun, relevă The Economist.
Statele Uniunii Europene analizează impunerea unor tarife vamale de până la 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA, relatează Financial Times. Măsura e prevăzută ca răspuns la amenințările președintelui american, Donald Trump, de a impune taxe la mărfurile care provin din țările ce se opun anexării insulei Groenlanda de către SUA, explică publicația. Aceeași măsură e concepută pentru a oferi liderilor europeni pârghii de negociere înaintea unei întâlniri cu Trump, dar fără a provoca o ruptură majoră în cadrul NATO, explică Financial Times. Deși Franța și Germania pledează pentru un răspuns ferm, unele state ale Uniunii Europene vor să poarte un dialog cu Washingtonul înaintea adoptării unor măsuri punitive, scrie ziarul.
Liderii Uniunii Europene se vor reuni în următoarele zile pentru o ședință extraordinară, ca urmare a tensiunilor legate de Groenlanda, a anunțat președintele Consiliului European, António Costa, citat de Eurointegration. Consultările vor viza menținerea unității în respectarea dreptului internațional, a suveranității și integrității teritoriale, precum și sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda, notează publicația. Costa a subliniat, citat de aceeași sursă, importanța protejării intereselor transatlantice în Arctica și a avertizat că tarifele amenință relațiile UE–SUA și contravin acordurilor comerciale. Totodată, liderii europeni și-au reafirmat angajamentul pentru cooperare constructivă cu Statele Unite pe probleme de interes comun, scrie Eurointegration.
Europa este pregătită să creeze o nouă alianță în locul NATO: fără SUA, dar cu Ucraina, titrează Politico. Potrivit publicației, amenințările președintelui american, Donald Trump, de a impune tarife suplimentare la importurile din țările care se opun anexării Groenlandei de către SUA accelerează o posibilă restructurare majoră a Occidentului. Politico subliniază că, în lipsa unei schimbări de abordare a Washingtonului, statele europene se pregătesc să își construiască propria alianță de securitate, independentă de SUA. Țări din UE și din afara acesteia, precum Marea Britanie și Norvegia, cooperează deja în cadrul „coaliției voluntarilor”, iar Ucraina, cu una dintre cele mai puternice armate și o vastă experiență de război, este văzută ca un element central al acestui potențial nou aranjament de securitate european, conchide Politico.
Deși Donald Trump manifestă o anumită simpatie față de Rusia și președintele ei, Vladimir Putin, obsesia sa pentru reducerea prețurilor la petrol afectează grav economia Kremlinului, scrie The Times. Publicația arată că veniturile Rusiei din petrol și gaze, esențiale pentru finanțarea războiului din Ucraina, scad atât din cauza sancțiunilor, cât și a diminuării prețurilor globale, fenomen încurajat de politicile lui Trump. Potrivit unui raport citat de The Times, sectorul energetic rus traversează cea mai gravă criză din anii ’90, cu riscuri majore, inclusiv pentru sistemul bancar. Reducerea prețurilor la petrol este motivată de calcule politice interne ale lui Trump, iar efectele negative asupra Moscovei sunt mai degrabă involuntare, consideră The Times.
New York Post își focalizează atenția asupra evoluției războiului ruso-ucrainean și constată că Rusia a amânat termenul pentru ocuparea întregului Donbas până în aprilie; însă, la ritmul actual al înaintării, acest obiectiv ar putea fi atins cel mai devreme în 2027. Publicația subliniază că armata rusă nu a reușit să cucerească nici măcar integral orașul Pokrovsk, deși îl atacă de aproape doi ani cu peste 150.000 de militari implicați. În pofida afirmațiilor lui Vladimir Putin privind iminența prăbușirii apărării ucrainene, liniile defensive ale Ucrainei rezistă, iar ofensiva rusă rămâne lentă și extrem de costisitoare, remarcă New York Post.
Administrația lui Donald Trump creează un așa-numit „Consiliu al Păcii” și le solicită țărilor interesate să obțină un loc permanent în această organizație să contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari, transmite Bloomberg. Potrivit agenției de presă, Trump va fi președintele Consiliului și va decide personal cine poate deveni membru, iar deciziile vor necesita aprobarea sa chiar dacă se iau prin majoritate de voturi. Criticii consideră că inițiativa lui Trump ar putea crea un rival al ONU, iar mai multe state se opun proiectului și caută să combată această inițiativă, conchide Bloomberg.
Proiectul „Consiliului Păcii” prevede ca președintele SUA, Donald Trump, să fie lider pe viață al acestei organizații, iar activitatea inițială va viza gestionarea conflictului din Gaza, cu posibilitatea extinderii asupra altor conflicte, transmite Reuters. Membrii consiliului vor avea mandate de trei ani, cu opțiunea de a obține statut permanent prin contribuții de câte un miliard de dolari, detaliază agenția de presă. Italia și Canada și-au exprimat disponibilitatea de a participa, deși detaliile implementării rămân în discuție, scrie Reuters, precizând că printre invitați se mai numără liderii din Franța, Germania, Ungaria, Australia, Canada, Italia, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai unor state cheie din Orientul Mijlociu.
