Apărarea antiaeriană devine o necesitate obiectivă, iar integrarea europeană este cea mai realistă strategie, afirmă experții
Securitatea națională, reziliența digitală și integrarea europeană definesc pilonii strategici ai celui de-al doilea mandat prezidențial al Maiei Sandu. În actualul climat geopolitic, șefa statului își propune să fortifice sistemul defensiv și să accelereze aderarea la Uniunea Europeană (UE), proces considerat de experții Andrei Curăraru și Ștefan Bejan drept singura strategie realistă pentru stabilitatea și dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.
Securitatea și politica externă
Expertul Andrei Curăraru a declarat, într-o ediție specială de la Moldova 1, imediat după încheierea conferinței de presă a președintei Maia Sandu, care a prezentat cele cinci priorități ale Președinției pentru anul 2026, că șefa statului își asumă două obiective destul de importante: consolidarea securității naționale și ireversibilitatea parcursului european prin ratificări legislative în toate capitalele UE.
„A vorbit foarte mult despre necesitatea de a interveni pe lângă toate forurile parlamentare din interiorul UE pentru a le convinge că trebuie să ratifice acordul de stat membru pentru R. Moldova. Ne dăm seama că Maia Sandu este într-o poziție unică, având și o majoritate în Parlament care o susține, precum și în poziția în care trebuie să aleagă prioritățile respective pentru fiecare dintre anii de guvernare. Proiectul care ține de siguranța online cred că este și unul de suflet, menit să lase în urmă niște generații care să se dezvolte într-un mediu mai sigur”, a comentat Curăraru, la postul public de televiziune.
Aderarea la UE - cea mai realistă strategie
Potrivit expertului, „obiecțiile care există pe moment față de R. Moldova țin mai degrabă de contextul geopolitic regional, nu de ceea ce facem”, dar necesită implicare ca „proiectele europene să vină acasă”, iar „indicatorii pe care trebuie să îi prezentăm în UE să arate că R. Moldova merită să devină stat membru”.
Andrei Curăraru a scos în evidență o noutate absolută în procesul de aderare: accelerarea fără precedent a negocierilor cu Bruxelles-ul, care transformă politica externă într-o forță motrice pentru economia internă și aderarea la UE în 2028.
„Trebuie să menționăm un anunț pe care nu l-am mai auzit în spațiul public - că în scurt timp am putea să deschidem tehnic și restul clusterelor de integrare europeană, fapt ce arată deschiderea fără precedent a Bruxelles-ului. Într-un pas galopant, mergem spre realizarea acestor negocieri, ajustarea legislației, realizarea proiectelor de modernizare și de reformă. Dacă, la început, proiectul de integrare europeană pare unul de politică externă, de fapt se transformă rapid într-unul de politică internă. Iar indicatorii de creștere economică înseamnă bunăstare socială. Sunt și indicatori care ne permit să devenim un stat membru cu șanse reale până în 2028. Acel ritm exemplar de care am dat dovadă și a fost recunoscut de Comisia Europeană ar trebui menținut. (...) Ne trebuie o unanimitate în susținere, fără de care nici Bruxelles-ul, nici Chișinăul nu poate progresa”, a subliniat expertul.
Comentând, într-o ediție specială de la Radio Moldova, prioritățile Președinției anunțate de Maia Sandu, expertul comunității WatchDog, Ștefan Bejan, a menționat că aderarea R. Moldova la UE e cea mai realistă strategie pentru securitatea și dezvoltarea țării.
În ceea ce privește parcursul european, Ștefan Bejan consideră că blocajele politice din interiorul UE nu trebuie să încetinească reformele interne, iar menținerea păcii și apartenența la lumea liberă depind nu doar de politica externă, ci și de unitatea societății și de capacitatea statului de a comunica și implementa reforme care să aducă beneficii reale cetățenilor.
„Este nevoie, pe de-o parte, de elaborarea unor proiecte de lege foarte bune, ca să nu fie întoarse, să nu fie votat aiurea, ca după aceea să culegem consecințele. Pe de altă parte, e nevoie de foarte multă comunicare cu societatea, pentru că societatea trebuie să înțeleagă acele schimbări. Nu trebuie să existe o izolare a clasei politice de societate. Și, în paralel, e nevoie de implementarea reformelor care să aducă bunăstare populației. Valorile europene sunt foarte bune, dar nu le pui pe pâine. La pachet cu tot ce înseamnă modificarea acquis-ul comunitar, trebuie să fie și bunăstare. Iar această bunăstare nu trebuie să fie doar în Chișinău, pentru că noi, trăind în Chișinău, uneori suntem rupți de realitățile din R. Moldova, de zonele rurale. Sunt oameni care chiar duc o luptă zilnică pentru supraviețuire”, a comentat Ștefan Bejan, la Radio Moldova.
Securitate și armată consolidată, garanții pentru investiții
Expertul în politici de securitate, Andrei Curăraru, a ținut să explice și legătura dintre investițiile militare și cele economice. În contextul incidentelor repetate cu drone pe teritoriul național, capacitarea armatei nu este doar un moft militar, ci o condiție pentru stabilitatea regională și descurajarea provocărilor din regiunea transnistreană.
„Apărarea antiaeriană se pare că devine o necesitate obiectivă, mai ales că și astăzi a fost depistată o dronă care seamănă cu una reală. În același timp, există elementul de oprire a intențiilor din regiunea transnistreană față de Republica Moldova, prin dotarea suplimentară a armatei, pregătirea militarilor pentru participarea la misiuni internaționale, inclusiv în perspectiva unei misiuni, de exemplu, de deminare în Ucraina, așa cum participăm în Kosovo, pentru a arăta că R. Moldova nu doar consumă acești bani care vin din UE, dar și contribuie la securitatea regională”, a afirmat expertul.
Igiena digitală pentru minori
În cadrul aceleiași ediții speciale, Curăraru a atras atenția asupra necesității de a reglementa spațiul online pentru protecția minorilor, sugerând că statul trebuie să colaboreze direct cu giganții tehnologici pentru a impune bariere digitale adaptate realității moldovenești.
„Este nevoie de o reglementare a activității și a vieții online a copiilor, ori responsabilitatea cade, pe moment, mai degrabă pe părinți. Utilizarea acestor mijloace crește tot mai mult și aici trebuie să se discute cu aceste platforme mari, să se limiteze real, să fie verificări, să existe capacitatea de a limita accesul la anumite funcționalități ale platformelor pentru copii. Inițiative care există și în alte părți ale lumii, dar trebuie gândite și adaptate la specificul național”, a conchis analistul.
Prioritățile Președinției R. Moldova pentru 2026
Președinta Maia Sandu a prezentat, pe 22 ianuarie, cinci priorități ale Președinției pentru anul 2026. Șefa statului a definit integrarea europeană drept singura strategie realistă de securitate și de dezvoltarea țării, într-un context în care Rusia rămâne principala sursă de destabilizare regională.
Prioritățile strategice mai includ atingerea pragului de 1% din PIB pentru apărare pentru consolidarea securității spațiului aerian. Totodată, președinta a anunțat lansarea unor programe naționale de igienă digitală și sănătate mintală pentru tineri.
CITIȚI ȘI:
