Cazul profesorilor turci: ONG-urile semnalează o stagnare în executarea hotărârii CtEDO
Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauza Özdil și alții v. Republica Moldova „stagnează grav”, semnalează Asociația Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Cele două ONG-uri au transmis, pe 26 ianuarie, o nouă comunicare Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, prin intermediul căreia atrag atenția că, deși patru dintre profesorii extrădați ilegal în 2018 au revenit în Republica Moldova, eforturile statului pentru eliberarea lui Yasin Özdil, care rămâne încă în detenție în Turcia, sunt insuficiente, iar procesele penale interne se desfășoară cu întârzieri repetate care pun în pericol sancționarea celor responsabili.
Libertate parțială și detenție continuă
În comunicare se arată că patru dintre profesorii extrădați - Riza Dogan, Mehmet Tüfekçi, Mujdat Celebi și Sedat Hasan Karacaoglu - au fost eliberați și se află în Republica Moldova, dar Yasin Özdil este în continuare încarcerat în Turcia, ca urmare directă a transferului ilegal din 2018, la ordinul autorităților de la Chișinău.
Promo-LEX și CRJM susțin că simpla trimitere de solicitări diplomatice de la Chișinău către Ankara nu este suficientă pentru a remedia situația.
„Simpla trimitere a unor solicitări diplomatice, fără rezultate tangibile, nu satisface obligația statului de a asigura restitutio in integrum (revenirea la situația inițială - n.r.). Este nevoie de un dialog politic la cel mai înalt nivel pentru a asigura eliberarea și repatrierea lui Özdil, nu doar de proceduri birocratice care s-au dovedit ineficiente în ultimii ani”, constată societatea civilă.
Blocaj procedural în dosarul fostului director SIS
Un alt punct central al comunicării se referă la dosarul penal împotriva fostului director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari. Deși Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a recunoscut, în decizia din 19 noiembrie 2024, dreptul soției profesorului Tüfekçi de a cere o pedeapsă mai aspră și a anulat o hotărâre anterioară care o excludea din proces, rejudecarea cauzei la Curtea de Apel Chișinău a intrat într-un blocaj procedural prelungit.
ONG-urile notează că, pe parcursul anului 2025 și la începutul anului 2026, au avut loc nouă ședințe marcate de amânări constante, cereri de recuzare și excepții de neconstituționalitate - toate respinse - ceea ce creează un risc ca termenele de prescripție să expire, iar faptele să rămână nepedepsite corespunzător.
Potrivit comunicării, deși procurorii au identificat oficiali de la Ministerul Afacerilor Interne și SIS implicați în operațiune și au analizat legăturile politice, incluzând renovarea sediului Președinției de către partea turcă, până la 26 ianuarie 2026 nicio persoană nouă nu a fost pusă sub acuzare în legătură cu expulzările ilegale din 2018.
ONG-urile mai atrag atenția asupra faptului că și controlul parlamentar asupra SIS rămâne formal și ineficient. Regulamentul subcomisiei parlamentare de control este încă în faza de redactare, la mai bine de doi ani de la adoptarea legii, ceea ce lasă serviciile secrete fără o supraveghere civilă efectivă.
În comunicarea transmisă Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice din Moldova formulează mai multe recomandări adresate autorităților de la Chișinău. Organizațiile cer ca subiectul repatrierii profesorului Yasin Özdil să fie ridicat la nivel de prioritate politică în dialogul cu autoritățile turce, precizând că demersurile pur diplomatice, fără rezultate concrete, nu sunt suficiente. De asemenea, ONG-urile solicită finalizarea urgentă a rejudecării dosarului fostului director SIS, Vasile Botnari, cu aplicarea unei pedepse proporționale cu gravitatea încălcării drepturilor omului constatate de Curtea Europeană.
Totodată, Promo-LEX și CRJM recomandă modificarea legislației, astfel încât decizia de declasificare a documentelor în cazurile ce vizează încălcări ale drepturilor omului să aparțină judecătorilor, nu Serviciului de Informații și Securitate.
Un alt aspect important vizează sprijinul acordat victimelor: organizațiile cer autorităților să asigure servicii medicale și psihologice profesorilor reveniți în Republica Moldova, pentru a le facilita reintegrarea socială după detenția ilegală.
Cazul profesorilor turci datează din septembrie 2018, când șapte cadre didactice de origine turcă, care activau în rețeaua de licee „Orizont” din Republica Moldova, au fost reținute și expulzate forțat în Turcia de către autoritățile moldovene, inclusiv Serviciul de Informații și Securitate și Biroul Migrație și Azil. Profesorii locuiau de mai mulți ani în Republica Moldova, aveau familii și copii, iar împotriva lor nu existau condamnări penale pe teritoriul țării. Autoritățile de la Chișinău au invocat presupuse legături cu mișcarea Gulen, considerată periculoasă de Ankara, însă operațiunea a fost realizată fără respectarea procedurilor legale de extrădare, fără control judecătoresc și fără posibilitatea apărării. Ulterior, în Turcia, profesorii au fost condamnați la închisoare.
În 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că Republica Moldova a încălcat dreptul la libertate și siguranță (articolul 5 din Convenție) și dreptul la viață privată și de familie (articolul 8), calificând transferul ca fiind ilegal și arbitrar. Statul moldovean a fost obligat să achite compensații de câte 25.000 de euro fiecăruia dintre profesori.
După hotărârea CtEDO, în Republica Moldova a fost inițiat un dosar penal privind expulzarea acestora. Fostul director al SIS, Vasile Botnari, și-a recunoscut parțial vina și a fost condamnat într-o procedură simplificată, însă ancheta privind responsabilitatea altor oficiali a avansat lent și rămâne, până în prezent, nefinalizată, fiind reluată în instanțe și la procuratură.
CITIȚI ȘI:
