Campania „Un loc la masă”: O familie pentru fiecare din cei 400 de copii din instituțiile rezidențiale
Deși Republica Moldova a reușit să reducă numărul copiilor din orfelinate cu 96% în ultimele decenii, sistemul rezidențial mai găzduia, la finele anului 2025, aproape 400 de copii. Aceștia reprezintă cele mai complexe cazuri, pentru care statul nu a dezvoltat încă soluții alternative, constată Liliana Rotaru, președinta Asociației „Copil, Comunitate, Familie” (CCF Moldova).
În acest context, instituția a lansat campania „Un loc la masă”, cu scopul de a găsi o familie pentru toți copiii care se mai află astăzi în centre de plasament.
„Noi, ca țară, am depus eforturi extraordinare și am parcurs un drum foarte lung, am ajuns la o situație în care în jur de 96 de procente este scăderea numărului de copii în instituții rezidențiale. Dar cele patru procente rămase, cei 400 de copii rămași sunt cazurile cele mai complicate, mai ieșite din comun, care necesită soluții complexe pe care încă nu le avem”, a declarat Liliana Rotaru, într-un interviu acordat emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Președinta CCF Moldova a descris cazurile care ajung în instituții ca fiind „factori multipli de risc” pentru care serviciile preventive și de suport sunt insuficiente.
„Acum, în instituții ajung copii cu circumstanțe de viață foarte dificile, niște factori de risc combinați: fie că este vorba de violență domestică, fie că este vorba de o problemă de sănătate mintală, lipsa unui loc de trai. Deci, efectiv familie sau o mamă care e în stradă. De multe ori, acești factori sunt combinați. Sărăcia este o linie roșie și un factor comun. Este un factor pentru care nu avem încă suficiente servicii”, a explicat experta.
Liliana Rotaru a constatat că blocajul sistemic se datorează golurilor din rețeaua de suport pentru familii aflate în criză și de capacitatea redusă de plasament familial profesionist.
„Atât timp cât nu aveam servicii suficiente pentru copiii, iar pentru siguranța lor trebuie să fie luați din familie și nu avem suficienți asistenți parentali profesioniști, de exemplu, sau nu avem alocații suficiente ca rudele să ia în îngrijire acești copii, din păcate, până la acest moment, instituția va continua să rămână o 'soluție'. De asta nu putem spune că putem opri intrările copiilor în instituții”, a mai comunicat președinta CCF Moldova, la postul național de radio.
Experta a sugerat un plan axat pe prevenție și întărirea capacității familiilor extinse și profesionale de a prelua îngrijirea: „Aș reveni la servicii necesare pentru familiile care se confruntă cu diferite situații de risc - alocații, ajutor financiar, un serviciu pentru familiile copiilor cu dizabilități severe ca părinții să poată să muncească. Am avea nevoie de mai mulți asistenți parentali profesioniști”.
Președinta CCF Moldova a adresat un apel de responsabilizare colectivă și solidaritate.
„Comunitatea, oamenii simpli pot să vină și cu un ajutor material, primarul poate să vină cu intervenția, ca autoritate tutelară locală, să se asigure că această familie are acces la sprijin financiar din partea statului, să ofere informația de care are nevoie. Familia să se pună la evidență la Oficiul forței de muncă și să poată primi ajutor social. O afacere locală poate să ofere un loc de muncă unuia dintre părinți. Deci, există o modalitate sau o gamă vastă de modalități în care putem să ajutăm”, a declarat Liliana Rotaru.
Campania „Un loc la masă”, lansată de CCF Moldova, invită societatea să contribuie la transformarea celor 400 de povești din instituții în capitole de viață familială.
„Fiecare copil trebuie să aibă un loc la o masă în casă și într-o familie. Bineînțeles că este o metaforă, ceea ce înseamnă familia, dar ne dorim ca fiecare copil să se simtă că aparține unei familii, contează pentru acea familie, că este cel mai important om din univers”, a conchis Liliana Rotaru.
Campania de conștientizare „Un loc la masă” se desfășoară în perioada ianuarie 2025 – iulie 2026, având ca scop sprijinirea tranziției copiilor de la îngrijirea instituțională către viața în familie și comunitate. Inițiativa se adresează atât profesioniștilor din domeniul protecției copilului, cât și publicului larg.
Obiectivele principale sunt reducerea stigmatizării copiilor vulnerabili, promovarea incluziunii și susținerea soluțiilor alternative la instituționalizare. Acțiunile sunt realizate cu sprijinul Uniunii Europene, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
CITIȚI ȘI:
