Revista presei | Maia Sandu în Polonia: Extinderea UE nu e act de generozitate, ci investiție în securitate
Presa națională urmărește vizita oficială efectuată în Polonia de președinta Maia Sandu, la invitația omologului său, Karol Nawrocki. De pe primele pagini ale publicațiilor din R. Moldova mai aflăm că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a decis suspendarea temporară a importului de carne de pasăre din Ucraina. Între timp, un nou raport prezentat de Centrul pentru Jurnalism Independent semnalează că anul 2025 a fost marcat de un număr crescut al incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public.
„Parcursul european al R. Moldova și angajamentul comun pentru consolidarea securității regionale”, discutate de Maia Sandu și Karol Nawrocki în Polonia - titrează Ziarul de Gardă. R. Moldova și Polonia împărtășesc convingerea că extinderea Uniunii Europene nu reprezintă un act de generozitate, ci o investiție în securitatea continentului și în extinderea unui spațiu de pace, stabilitate și valori comune, a declarat Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său polonez, Karol Nawrocki, scrie jurnal.md.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că Republica Moldova reprezintă un exemplu despre modul în care o țară poate ieși din sfera de influență a Rusiei și că Moldova poate conta pe sprijinul Poloniei în proces, notează Cotidianul. Karol Nawrocki a mai spus că, în pofida previziunilor pesimiste, R. Moldova a reușit să-și apere democrația și să câștige alegerile, observă publicația.
Analistul politic Ion Tăbârță subliniază, citat de Radio Chișinău, că Polonia este unul dintre cei mai consecvenți susținători ai parcursului european al Chișinăului și un actor-cheie în arhitectura de securitate a Europei de Est. „Dincolo de dimensiunea europeană, vizita are o miză geopolitică majoră, Polonia având un rol-cheie în estul Europei, atât prin opoziția fermă față de expansiunea Federației Ruse, cât și prin sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova în fața atacurilor hibride”, a menționat Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău.
TV8 transmite că numărul de raioane din Republica Moldova ar putea fi redus de la 32 la 10, acestea urmând să fie organizate în cinci regiuni. Postul de televiziune face referire la declarația făcută de deputata PAS, Larisa Voloh, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8. Totuși, deocamdată nu există o hartă concretă, iar o decizie finală va fi luată după consultări cu autoritățile locale, societatea civilă și cetățenii, precizează sursa citată. Potrivit Larisei Voloh, reforma vizează nu doar reorganizarea teritorială, ci și modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice, în special în domenii precum gestionarea deșeurilor, apa și sanitația. În ceea ce privește regiunile cu statut special, deputata Larisa Voloh a precizat că autonomia Găgăuziei va rămâne intactă, iar eventualele amalgamări ar putea avea loc doar voluntar în interiorul autonomiei, mai scrie TV8.
Între timp, Europa Liberă relatează că judecătoria Buiucani a dispus ca încă doi martori să fie aduși silit la procesul oligarhului Vladimir Plahotniuc, judecat pentru frauda bancară, după ce aceștia nu au dat curs citațiilor. Este vorba despre politicanul Marian Lupu și fosta vice-guvernatoare a Băncii Naționale, Emma Tăbîrță. Aducerea silită înseamnă că o persoană care ignoră invitațiile procurorilor, în timpul urmăririi penale, sau a judecătorilor, în timpul procesului de judecată, va fi însoțită de poliție până la locul unde a fost citată, explică Europa Liberă. Polițiștii urmează să informeze persoana că o vor însoți, iar în cazul în care aceasta refuză, poate fi adusă prin constrângere. Oamenii legii pot pătrunde în orice locuință sau sediu în care se află persoana asupra căreia s-a dispus aducerea silită, menționează sursa citată.
Situația presei în Republica Moldova a rămas marcată de probleme grave și în 2025, arată un raport prezentat luni de Centrul pentru Jurnalism Independent, publicat de portalul anticoruptie.md. Chiar dacă, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au fost nici pe departe remediate, arată Indicele privind Situația Presei în Moldova pentru 2025. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte, comparativ cu 31.6 puncte în 2024, un rezultat care menține presa într-o situație marcată de probleme grave, observă experții. Raportul arată, între altele, că securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres dintre toți indicatorii. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă, se precizează în raport.
Republica Moldova va utiliza, începând cu anul viitor, valori cadastrale reactualizate în cadrul unui proces de evaluare desfășurat la nivelul întregii țări. Lansarea procedurilor de informare a cetățenilor a fost anunțată de către directorul general al Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, pe 26 ianuarie, notează Moldova 1. Ivan Danii a menționat într-o conferință de presă că ultima evaluare generală a fost efectuată în perioada 2004–2011. Unele bunuri imobile nici nu au fost incluse în acel proces, în timp ce valoarea altora nu mai corespundea realității pieței, observă sursa citată.
Proprietarii de imobile își pot verifica noile valori cadastrale. Termenul pentru contestații - 90 de zile, atrage atenția Agora. Valorile cadastrale estimate ale bunurilor imobile au fost actualizate în urma unui proces de evaluare și reevaluare, anunță Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru. Potrivit informațiilor oferite pentru Agora de reprezentanții instituției, rezultatele intermediare pot fi consultate pe platforma geodata.gov.md, iar proprietarii își pot verifica datele și pot depune contestații în termen de 90 de zile. Reprezentanții Direcției de evaluare a bunurilor din cadrul AGCC au precizat că schimbarea valorilor cadastrale nu duce automat la majorarea impozitelor, întrucât cota de impozitare este stabilită de autoritățile publice locale.
Un alt subiect aflat în vizorul mass-media este suspendarea temporară a importului de carne de pasăre din Ucraina, după ce în loturi de furaje importate anterior din țara vecină a fost depistată o substanță interzisă denumită metronidazol. Președintele Uniunii Producătorilor din Industria Avicolă, Dorin Ciurea a declarat pentru Agora că producătorii locali sunt pregătiți să acopere deficitul de carne de pasăre, cauzat de suspendarea importurilor din Ucraina. Dorin Ciurea a explicat că, în această perioadă, consumul este scăzut, iar stocurile existente de peste o mie de tone congelate, împreună cu producția curentă, sunt suficiente pentru a acoperi cererea internă.
Și postul public de televiziune Moldova 1 transmite că sistarea temporară a importului de carne de pasăre din Ucraina nu va afecta esențial piața din R. Moldova. Producătorii autohtoni susțin că sunt capabili să acopere importurile din țara vecină, care constituie circa 20% din consumul anual, precizează sursa citată.
Moldpres notează că suspendarea temporară a importurilor de carne de pasăre dintr-o singură țară nu înseamnă neapărat un deficit pe piață. Operatorii economici ar putea diversifica sursele de import, iar producătorii autohtoni pot valorifica cererea existentă prin extinderea capacităților de producție. Poziția a fost exprimată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Câți bani au transmis moldovenii din diaspora acasă, în 2025, aflăm dintr-un articol publicat de Newsmaker. Potrivit publicației, volumul transferurilor bănești către Republica Moldova prin canale oficiale a revenit pe un trend de creștere, după doi ani de scădere, ajungând anul trecut la 1,66 miliarde de dolari. Potrivit estimărilor experților, însă, contribuția financiară reală a migranților moldoveni este aproape dublă, luând în calcul și canalele neoficiale, și ajunge la aproximativ 13% din bugetul țării.
Iar RFI scrie despre un număr record de pacienți la Urgență, școli închise, zeci de accidente și localități fără lumină din cauza poleiului. La Chișinău, aproape 400 de persoane au ajuns cu traumatisme la Urgență, doar într-o zi, din cauza ghețușului, observă sursa citată. Cei mai mulți pacienți, în jur de 300, au ajuns cu traumatisme la traumatolog și neurochirurg. În jur de 50 de pacienți au fost spitalizați, iar 21, cu fracturi deschise (gambă, gleznă, antebraț) au fost supuși intervenției chirurgicale de urgență, mai scrie RFI.
