Prioritățile R. Moldova la Comitetul de Miniștri al CoE: Sprijin pentru Ucraina, nou Pact pentru Democrație și combaterea dezinformării
Republica Moldova își exercită președinția la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CoE) sub deviza „O Europă a păcii și a rezilienței”, având drept priorități sprijinul ferm pentru Ucraina și asigurarea răspunderii pentru crimele de agresiune comise de Federația Rusă, susținerea Noului Pact pentru Democrație și consolidarea răspunsului european la dezinformare.
Mesajul a fost transmis, pe 28 ianuarie, de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), unde a ținut un discurs în calitatea sa de președinte al Comitetului de Miniștri.
„Republica Moldova își asumă o președinție pe care o exercităm cu onoare și cu un profund sentiment de responsabilitate”, a declarat Mihai Popșoi, subliniind că acest mandat vine într-un context internațional marcat de război, fragmentare geopolitică și atacuri tot mai sofisticate asupra democrațiilor europene.
Șeful diplomației de la Chișinău a făcut trimitere la discursul susținut cu o zi înainte de președinta Maia Sandu în plenul APCE, care a vorbit despre „cele două războaie cu care se confruntă Europa astăzi” – războiul militar și războiul informațional. Potrivit lui Popșoi, aceste realități confirmă rolul crucial al Consiliului Europei în apărarea democrației, drepturilor omului și statului de drept.
„Suntem martorii unei fragmentări tot mai accentuate a mediului internațional, în care multilateralismul este perceput mai degrabă ca o slăbiciune decât ca o forță”, a avertizat ministrul, pledând pentru consolidarea valorilor fundamentale ale organizației și creșterea capacității sale de reacție la amenințările emergente.
Sprijin pentru Ucraina și răspundere pentru crimele de agresiune
Un capitol central al discursului a fost dedicat Ucrainei. Mihai Popșoi a reafirmat că „răspunderea, justiția și pacea durabilă rămân în centrul sprijinului nostru pentru Ucraina”, menționând pașii concreți făcuți de Comitetul de Miniștri pentru instituirea unor mecanisme juridice de tragere la răspundere și compensare a victimelor.
El a amintit semnarea de către 35 de state, inclusiv Republica Moldova, a convenției de instituire a Comisiei pentru Reclamații pentru Ucraina, calificând acest moment drept „un pas decisiv spre asigurarea justiției – nu o justiție simbolică, ci o răspundere reală și eficientă”.
Totodată, Popșoi a vorbit despre progresele înregistrate în operaționalizarea tribunalului special și despre lansarea lucrărilor pregătitoare ale mecanismului de compensare, precum și despre Planul de Acțiune „Reziliență, Redresare și Reconstrucție 2023–2026”, care sprijină reformele democratice ale Ucrainei și parcursul său european.
Executarea hotărârilor CtEDO și responsabilitatea statelor
Ministrul a subliniat rolul esențial al Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și al executării hotărârilor acesteia, precizând că „credibilitatea Convenției derivă și depinde de punerea în aplicare a hotărârilor Curții”.
El a amintit examinarea cauzelor interstatale împotriva Rusiei, inclusiv constatarea responsabilității Federației Ruse pentru încălcări grave ale drepturilor omului, precum și poziția fermă a Comitetului de Miniștri în cazul Kavala împotriva Turciei. În acest context, Popșoi a menționat organizarea, la Chișinău, a Conferinței internaționale privind sistemul Convenției Europene și executarea hotărârilor CtEDO, menite să identifice soluții mai eficiente la nivel național și internațional.
Un alt subiect abordat a fost migrația și relația dintre politicile naționale și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Mihai Popșoi a arătat că dezbaterile recente au evidențiat necesitatea unui cadru comun, menționând că miniștrii celor 47 de state membre au solicitat elaborarea unei declarații politice privind migrația, care urmează să fie adoptată la sesiunea Comitetului de Miniștri de la Chișinău, în luna mai.
În domeniul mediului, ministrul a evidențiat semnarea Convenției privind protecția mediului în baza dreptului penal, care oferă statelor o temelie pentru combaterea coerentă a criminalității de mediu, inclusiv transfrontaliere.
„Convenția reflectă un efort colectiv de a răspunde triplei crize planetare: schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității”, a declarat Popșoi.
Democrația locală, tinerii și noul Pact Democratic
Președinția Republicii Moldova pune un accent deosebit pe democrația locală, considerată esențială pentru reziliența democratică. În același timp, Chișinăul susține pe deplin inițiativa secretarului general privind Noul Pact Democratic pentru Europa.
Dimensiunea tineretului ocupă un loc important în mandatul moldovean. Popșoi a amintit adoptarea declarației și rezoluției privind cadrul de referință pentru participarea tinerilor în procesele decizionale ale Consiliului Europei, subliniind că, „atunci când perspectiva tinerilor este integrată în deciziile noastre, aceasta consolidează procesul democratic”.
Combaterea dezinformării a fost prezentată drept una dintre „primele linii de apărare ale democrației”. Ministrul a anunțat instituirea unui Comitet de experți privind manipularea și interferența informațională străină, care va analiza inclusiv ingerințele în alegeri, capturarea mass-mediei, utilizarea malignă a inteligenței artificiale și violența împotriva jurnaliștilor.
„Dezinformarea și propaganda amenință democrația prin subminarea coeziunii sociale”, a avertizat Mihai Popșoi, menționând viitoarele conferințe de la Chișinău dedicate educației media și consolidării încrederii publice.
Republica Moldova, stat membru al Consiliului Europei din anul 1995, deține, în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026, Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Pe durata mandatului, țara noastră va organiza peste 30 de evenimente, inclusiv sesiuni ministeriale și activități culturale, desfășurate la Chișinău și Strasbourg.
Președinția Republicii Moldova va culmina cu Sesiunea Ministerială la Chișinău în perioada 14 - 15 mai 2026, la care vor participa 46 de delegații ale statelor membre.
CITIȚI ȘI:
