ÎN CONTEXT | Vulnerabilitățile energetice ale R. Moldova și soluții de interconectare cu România în contextul crizei din Ucraina
Într-o arhitectură energetică în care securitatea alimentării depinde direct de stabilitatea rețelei, Republica Moldova rămâne vulnerabilă în fața unor noi crize, atât timp cât infrastructura este afectată de războiul din Ucraina. Expertul în politici economice, Eugen Muravschi, explică că pana de curent din 31 ianuarie, a readus în prim-plan urgența finalizării proiectelor de interconectare directă cu România.
„Dacă vom avea din nou această combinație de factori – starea proastă a sistemului energetic în Ucraina și condițiile meteo deosebit de proaste, cu chiciură pe linie, riscul rămâne. Deci nu putem să eliminăm acest risc, cel puțin până nu ieșim din sezonul rece și linia nouă va funcționa. (...) Până nu se termină războiul din Ucraina sau, măcar dacă nu este pus pe pauză. Cu cât mai repede în Ucraina se oprește războiul și ucrainenii, inginerii și centralele de acolo se pot pune pe lucru și pot produce din nou energie electrică, cu atât situația pe piața regională se va stabiliza și vor scădea tarifele la energia electrică”, a declarat Eugen Muravschi în platoul emisiunii ÎN CONTEXT, de la Moldova 1.
Expertul subliniază că R. Moldova face parte dintr-un sistem energetic comun cu Ucraina și fiecare atac asupra infrastructurii ucrainene are efecte directe și asupra rețelei moldovenești, iar investițiile în rutele alternative au prevenit un blackout total.
„O bună parte din societatea civilă, dar și autoritățile centrale au avertizat de când a început războiul la scară largă în Ucraina că există acest risc. Noi suntem interconectați cu Ucraina, formăm un singur bloc energetic, fiecare bombardament al Rusiei asupra rețelei din Ucraina afectează rețeaua din Republica Moldova. Și noi am văzut că autoritățile centrale, cât de cât, deja s-au mișcat suficient de repede. Au existat totuși planuri de rezervă, coordonare cu operatorii de sistem din Ucraina și din România, s-au făcut rute alternative, au fost conectate acele linii de 110 kilovolți care au fost testate vara trecută”, a mai punctat analistul comunității WatchDog.
Deși avaria majoră din 31 ianuarie a afectat Chișinăul și zeci de localități timp de aproape cinci ore, expertul consideră că reacția autorităților și a operatorilor de sistem a prevenit un scenariu mult mai grav.
„Faptul că acele linii de peste Prut au fost testate și s-a asigurat funcționalitatea lor din vară este un semn bun. Faptul că pana de curent nu a fost pe toată republica și nu a fost pentru o perioadă mai îndelungată și faptul că operatorul de sistem, Moldelectrica, avea deja protocoale de cooperare cu partenerii din România și din Ucraina și s-au găsit rute alternative și așa mai departe, în pofida stării foarte proaste în care se află rețeaua din Ucraina, toate aceste pregătiri au dat roade. Se putea mai rapid, dar este important că criza a fost limitată și în timp, s-a restabilit totuși alimentarea destul de repede. Asta în condițiile în care noi aproape tot curentul din România, în mod normal, îl importăm prin acea linie de tensiune Vulcănești–MGRES–Chișinău, care s-a defectat. Deci, în aceste condiții nefavorabile, criza s-a gestionat destul de eficient”, notează Eugen Muravschi.
O provocare majoră rămâne controlul politic asupra infrastructurii. Chiar și cu noi linii de transport, nodurile energetice aflate sub jurisdicția Tiraspolului reprezintă un factor de instabilitate, putând fi utilizate ca instrumente de șantaj sau devenind ținte colaterale în conflict.
„Să nu uităm că o bună parte din linia Vulcănești-Chișinău trece pe teritoriul Ucrainei și poate fi oricând lovită de o dronă, fie de o rachetă rusească. Iar autoritățile separatiste, care sunt antagonice Guvernului de la Chișinău, gestionează acel nod energetic de care noi depindem astăzi”.
Soluția pe termen lung nu este doar transportul curentului, ci stabilitatea tehnică a întregului sistem. Expertul WatchDog explică faptul că finalizarea proiectelor strategice de interconectare cu România va schimba radical gradul de încredere pentru investitori și va oferi Moldovei o autonomie tehnică reală.
„Punerea în funcțiune a liniei Vulcănești–Chișinău va crea mai multă siguranță pentru investitori, iar liniile următoare, Strășeni–Gutinaș și Bălți–Suceava, vor aduce și mai multă stabilitate în sistem și siguranță. Oricum rămânem sincronizați energetic, interconectați. Alimentarea nu va mai depinde de Ucraina, dar stabilitatea sistemului, frecvența curentului și alți parametri tehnici necesari pentru buna funcționare a rețelei oricum depind de stabilitatea rețelei ucrainene”, a conchis Muravschi.
Amintim că pana masivă de curent din 31 ianuarie a fost provocată de deconectarea automată a liniei de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești–MGRES, pe fondul avariilor produse în rețeaua ucraineană din cauza vântului puternic și a chiciurei. Scăderea bruscă de tensiune a generat deconectări în Ucraina, iar prin efect de domino a afectat și Republica Moldova, inclusiv municipiul Chișinău.
Potrivit estimărilor Ministerului Energiei, linia electrică aeriană Vulcănești-Chișinău ar urma să fie pusă în funcțiune spre sfârșitul lunii martie 2026, după finalizarea testelor și a lucrărilor rămase.
CITIȚI ȘI:
