Expert, despre pana de curent din 31 ianuarie: „Nu a fost nevoie de energie de avarie”
R. Moldova nu a apelat, în timpul penei masive de curent, înregistrate pe 31 ianuarie curent, la energie de avarie, deși a primit electricitate din România.
„Nu a fost nici energie de avarie, nici de urgență, care înseamnă, de fapt, același lucru. A fost energie obișnuită, doar că livrată prin alte linii decât cele utilizate de regulă”, a precizat expertul în comunicare al Ministerului Energiei, Vitalie Condrațchi, pentru Teleradio-Moldova.
Mai exact, energia nu a fost transportată prin linia de 400 kV, folosită în mod curent pentru importurile comerciale, ci prin linii de 110 kV, care, în mod normal, nu funcționează în regim de transport al energiei electrice.
Acestea au fost conectate temporar, în regim de insulă, la sistemul românesc.
„Consumul era mic, motiv pentru care nu a fost nevoie să apelăm la energia de avarie”, a explicat Vitalie Condrațchi.
Când este solicitată energia de avarie
Potrivit reprezentantului Ministerului Energiei, consumul de energie electrică al Republicii Moldova este acoperit, în condiții normale, din mai multe surse. Aproximativ 30% provine din producția internă, asigurată de centrale electrice de termoficare și surse regenerabile, iar circa 60% este importată din România în regim comercial, prin intermediul companiei Energocom.
Deși infrastructura ar permite importuri mai mari, capacitatea comercială alocată de ENTSO-E – rețeaua europeană a operatorilor de transport de energie – este limitată. În prezent, această capacitate este de aproximativ 360 MW pentru Republica Moldova, care face parte dintr-un bloc comun cu Ucraina.
„În orele de vârf, dimineața sau seara, consumul poate ajunge la 1.000 MW. Noi putem importa comercial doar 360 MW, producem intern aproximativ 300 MW, iar diferența de circa 400 MW nu poate fi acoperită în regim comercial obișnuit”, a exemplificat Condrațchi.
În asemenea situații, se apelează la energia de avarie. Aceasta nu este achiziționată de Energocom, ci de Moldelectrica, operatorul sistemului de transport. Energia este furnizată de Transelectrica, operatorul de transport din România, iar costul final este stabilit ulterior, după calculele și echilibrările realizate de ENTSO-E la nivel european.
„Factura vine abia la sfârșitul lunii și, de regulă, prețul este de aproximativ două ori mai mare decât cel al energiei importate comercial”, a afirmat Condrațchi.
Planuri pentru crize
Autoritățile susțin că Republica Moldova are mecanisme clare de reacție în cazul unor incidente majore din sectorul energetic. Din anul 2022, este elaborat anual planul de pregătire pentru sezonul rece, care include aproximativ 45 de măsuri pentru diverse scenarii de urgență.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat regulamente și planuri speciale pentru situații de criză atât în sectorul gazelor naturale, cât și în cel al energiei electrice.
În baza acestor documente, au fost testate cele patru linii de 110 kV cu România, care nu sunt utilizate în mod curent, dar pot fi activate în situații excepționale: Stânca-Costești, Huși-Cioara, Țuțora-Ungheni și Fălciu-Gotești.
În perioada anilor 2023 - 2024, au avut loc exerciții de simulare pentru diverse scenarii: avarii tehnice, depuneri masive de chiciură sau chiar atacuri asupra infrastructurii energetice.
„Liniile au fost testate și au funcționat relativ bine și rapid. În cazul penei din 31 ianuarie, reconectarea a durat aproximativ cinci ore, în timp ce în Ucraina a fost nevoie de mult mai mult timp”, a comparat Condrațchi.
Cantități reduse și impact minim asupra tarifelor
În ceea ce privește volumele, expertul a precizat că energia de avarie achiziționată reprezintă, de regulă, aproximativ 1% din consumul lunar al țării.
„Cantitățile nu sunt mari și nu ar trebui să influențeze tariful la consumatorul final”, a conchis Vitalie Condrațchi.
Menționăm că, potrivit unui material publicat de portalul StopFals, mai multe canale și surse pro-Kremlin au promovat ideea că, în urma penei de curent de sâmbătă, România „nu a oferit ajutor și nici nu a încercat să sprijine Republica Moldova”.
Narativele surselor pro-Kremlin
Autorii acestor mesaje au scris că, într-un moment critic, discursurile despre „frăție”, „prietenie” și „sprijin” din partea României ar fi o „iluzie”. În același timp, aceștia au omis să menționeze cauza reală a incidentului și anume faptul că Republica Moldova a rămas temporar fără electricitate din cauza atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Sursele propagandistice invocate au încercat să influențeze opinia publică prin postări și materiale prezentate drept știri, cu scopul de a submina strategia de securitate energetică a statului.
Defecțiunea tehnică, generată de problemele sistemului energetic ucrainean supus atacurilor constante ale armatei ruse, a fost exploatată prin mesaje precum „mitul independenței energetice”, „sabotaj economic deliberat al PAS” sau „costurile rusofobiei”.
În realitate, la scurt timp după incident, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a confirmat că, pe durata penei de curent, Republica Moldova a fost alimentată cu energie electrică din România.
Amintim că, pe 31 ianuarie 2026, în mai multe regiuni ale Republicii Moldova, inclusiv în municipiul Chișinău, au fost înregistrate deconectări de la energia electrică.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a precizat, la Radio Moldova, că pana de curent electric a fost generată de mai mulți factori, inclusiv de vulnerabilitățile existente în sistemul electroenergetic ucrainean, aflat sub presiune constantă, precum și de o defecțiune tehnică produsă pe linia Vulcănești - Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES).
„O linie foarte importantă din Ucraina a ieșit din funcțiune și, în același timp, linia Vulcănești - MGRES a suferit o defecțiune tehnică, mai exact ruperea unui conductor din cauza condițiilor meteo nefavorabile”, a explicat ministrul luni, 2 februarie, la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”.
CITIȚI ȘI:
