Revista presei internaționale | Perspective incerte pentru încheierea războiului ruso-ucrainean la noi negocieri trilaterale de pace mediate de SUA
Presa internațională analizează noua rundă de negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia, care are loc azi și mâine în Emiratele Arabe Unite, cu medierea Statelor Unite. În paralel, publicațiile străine urmăresc implicarea Chinei ca susținător financiar al Rusiei și efectele epurărilor fără precedent din conducerea militară chineză asupra planificării armatei. Totodată, presa monitorizează evoluția importurilor de petrol rusesc de către India, în contextul presiunilor exercitate de Statele Unite. Agențiile internaționale de presă urmăresc îndeaproape și tensiunile din Orientul Mijlociu, unde regimul de la Teheran solicită schimbarea locului și formatului negocierilor cu SUA pe tema programului nuclear iranian, programate vineri la Istanbul.
Azi și mâine, în capitala Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi, începe o nouă rundă de negocieri de pace între Ucraina și Rusia, mediate de Statele Unite, transmite AFP. Potrivit agenției de presă, la discuții va participa și trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff. După runda de negocieri desfășurată tot în Emiratele Arabe Unite, pe 23–24 ianuarie, problema viitorului regiunii Donbas a rămas nerezolvată, relevă AFP. Statele Unite susțin că garanțiile de securitate pentru Ucraina pot fi oferite doar după semnarea unui acord de pace cu Rusia, care promovează ideea retragerii trupelor ucrainene din zonele pe care le controlează în regiunea Donețk, notează AFP.
Politico precizează că, în ciuda perspectivelor dificile pentru Kiev, există semne că discuțiile din această săptămână ar putea arăta dacă președintele rus Vladimir Putin este cu adevărat dispus să accepte pacea. Potrivit unor diplomați ucraineni și americani citați de Politico, actualele negocieri par mai promițătoare decât cele anterioare. Sursele publicației susțin că Rusia ar adopta, în prezent, un ton mai practic la masa negocierilor, concentrându-se mai mult pe soluții concrete decât pe discursuri politice. În același timp, analiștii intervievați de Politico avertizează că această schimbare de comportament ar putea fi doar o strategie, deoarece un acord de pace fără o victorie clară ar crea dificultăți pentru Kremlin pe plan intern.
Venit într-o vizită la Kiev, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a explicat, citat de Unian, stadiul pregătirii garanțiilor de securitate pentru Ucraina, precizând că documentele sunt în curs de perfecționare și discutate pas cu pas. Potrivit lui Rutte, primul nivel vizează întărirea capacității de apărare a forțelor armate ucrainene, care vor fi în prima linie defensivă în cazul unui atac. Al doilea nivel presupune implicarea unei „coaliții a voluntarilor”, condusă de Marea Britanie și Franța, la care s-au alăturat și alte țări europene și SUA, pentru a sprijini Ucraina și a garanta securitatea după un eventual acord de pace sau de încetare a focului pe termen lung. Rutte a subliniat că scopul este ca aceste măsuri colective să fie suficient de puternice pentru a descuraja orice atac viitor al Rusiei, dar întâi trebuie obținut acordul pentru pace sau încetare a focului. Cu toate acestea, Rutte a subliniat că, prin atacurile masive din noaptea de 3 februarie asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, Rusia demonstrează că nu este interesată să încheie vreun armistițiu, notează Unian.
Mai multe publicații străine, între care Eurointegration, scot în evidență o postare de pe rețeaua socială X, publicată de influentul senator republican din SUA, Lindsey Graham. Acesta susține că presiunile asupra lui Vladimir Putin pentru a-l aduce la negocieri de pace nu funcționează. Graham cere administrației Trump să trimită Ucrainei rachete „Tomahawk”, pentru a schimba situația pe câmpul de luptă și a forța Rusia să negocieze pacea. Graham a mai spus, citat de aceeași sursă, că politica lui Trump de a urmări companiile care cumpără petrol rusesc a provocat daune economiei Rusiei. În opinia senatorului, astfel de măsuri trebuie susținute atât de SUA, cât și de Europa, pentru a sprijini Ucraina, mai scrie Eurointegration.
Administrația președintelui Donald Trump consideră că reluarea legăturilor comerciale cu Rusia ar putea preveni reaprinderea conflictului după încheierea unui armistițiu în Ucraina, scrie Foreign Policy. Potrivit surselor diplomatice ale publicației, Steve Witkoff, trimisul său special pentru Rusia și prieten apropiat al lui Trump, vede acordurile comerciale după un eventual acord de pace ca o garanție împotriva reluării războiului, mizând pe prosperitatea reciprocă. Totuși, analiștii intervievați de Foreign Policy avertizează că astfel de acorduri nu garantează pacea, deoarece pentru Kremlin prioritățile de securitate prevalează asupra câștigurilor economice.
Specialiștii europeni în securitate susțin că doi sateliți ruși, „Luch‑1” și „Luch‑2”, au interceptat comunicațiile a cel puțin zece sateliți europeni cheie, dezvăluie Financial Times. Aceste interceptări amenință confidențialitatea datelor transmise și ar putea permite manipularea traiectoriilor sau chiar distrugerea sateliților, avertizează publicația. Sateliții ruși s-au apropiat repetat de sateliți europeni, monitorizând traficul de date și canalul de control, ceea ce ar putea permite Rusiei să transmită comenzi false pentru a modifica orbitele, explică Financial Times. Deși „Luch‑1” și „Luch‑2” nu pot distruge singuri sateliții, informațiile colectate pot fi folosite pentru planificarea unor atacuri mai sofisticate asupra infrastructurii spațiale occidentale, conchide ziarul.
Unul dintre principalele obstacole în calea încheierii războiului ruso-ucrainean e China, constată The Telegraph. Analiștii intervievați de publicație susțin că liderului chinez Xi Jinping îi convine continuarea războiului pentru a escalada tensiunile în Europa. De aceea, el ar putea exercita presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, să nu renunțe la lupte. China a devenit principalul susținător financiar al războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, scrie The Telegraph, citându-l pe fostul șef al serviciilor de informații ale Forțelor Aeriene britanice, Ed Stringer. Potrivit acestuia, China a construit discret linii de aprovizionare către fabricile rusești de drone, iar datele din surse deschise indică faptul că până la 60% din efortul militar al Rusiei ar fi finanțat indirect de Beijing. Stringer afirmă că Moscova poate continua războiul doar datorită acestui sprijin și avertizează că Beijingul urmărește să-și consolideze influența globală, folosind conflictul pentru a distrage atenția NATO.
The New York Times își concentrează atenția asupra recentelor epurări din conducerea de vârf a Chinei. Analiștii serviciilor de informații americane, citați de ziar, leagă aceste acțiuni de nivelul ridicat de neîncredere și de temerile liderului de la Beijing, Xi Jinping, că oamenii din anturajul său ar încerca să-l înlăture de la putere. The New York Times amintește că ministerul chinez al apărării a anunțat, pe 24 ianuarie, că doi generali sunt anchetați pentru „abateri grave”, iar înlăturarea unui dintre ei, considerat un aliat apropiat al lui Xi, a luat prin surprindere elitele chineze. Aceeași publicație notează că actuala campanie de epurare a cadrelor a început în 2023 și este una fără precedent, aproape toți comandanții militari de rang înalt fiind demiși sau retrași din viața publică, fără dovezi clare că ar fi pregătit o lovitură de stat. Oficial, Beijingul susține că măsurile sunt luate pentru a stârpi corupția, însă experții, citați de The New York Times, avertizează că epurările ar putea afecta funcționarea armatei chineze și capacitatea de planificare militară, inclusiv în dosarul Taiwanului.
Mai multe rafinării indiene de petrol au cerut autorităților clarificări privind viitoarele achiziții de țiței din Rusia, după declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, referitoare la încetarea importurilor de la Moscova, transmite Bloomberg. Potrivit surselor publicației, cel puțin trei rafinării au solicitat explicații, iar două dintre ele și-au suspendat temporar achizițiile de petrol rusesc. India a devenit unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc, importând anterior până la 2 milioane de barili pe zi, însă, în ianuarie, livrările zilnice au scăzut la aproximativ 1,2 milioane de barili, arată datele companiei Kpler. Bloomberg notează că această tendință de reducere a importurilor ar putea continua și în perioada următoare.
Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape tensiunile din Orientul Mijlociu. Axios relatează că regimul de la Teheran solicită schimbarea locului și formatului negocierilor cu SUA pe tema programului nuclear iranian, programate vineri la Istanbul, preferând ca discuțiile să aibă loc în Oman și doar între Washington și Teheran. Până acum, mai multe țări fuseseră invitate să participe ca observatori, dar Iranul refuză aceste aranjamente, notează Axios. Potrivit publicației, negocierile ar urma să fie conduse de ministrul iranian de Externe, Abbas Arakchi, și de trimisul Casei Albe, Steve Witkoff. Dacă cererile Iranului vor bloca întâlnirea, există riscul ca președintele Trump să renunțe la calea diplomatică și să opteze pentru acțiuni militare, în contextul desfășurării masive a forțelor americane în Golful Persic, mai scrie Axios.
