Reorganizare cu probleme: „Când harta instanțelor judecătorești și harta procuraturilor nu coincid, justiția pierde coerența”
Reorganizarea teritorială a instanțelor, procuraturilor și poliției rămâne una dintre cele mai sensibile și complicate reforme din sectorul justiției. Deși autoritățile vorbesc despre progrese semnificative, dialogul dintre instituții și societatea civilă arată că lipsa de sincronizare, infrastructura insuficientă, presiunea asupra profesioniștilor și accesul dificil al cetățenilor la justiție continuă să genereze probleme structurale.
Participanții la Dialogul de politici #Justice4Moldova, desfășurat luni, 9 februarie, la Ministerul Justiției, au recunoscut deschis că alinierea celor trei hărți nu este un exercițiu tehnic, ci o reformă cu impact direct asupra funcționării statului de drept, asupra independenței profesiilor juridice și asupra încrederii publice în justiție.
Procurorii, obligați să susțină acuzarea în alte localități
Una dintre probleme ține de faptul că reformele au fost gândite și aplicate în etape diferite, fără o coordonare suficientă între instanțe, procuraturi și celelalte autorități implicate. Această lipsă de sincronizare a produs situații în care reorganizarea unei instituții a afectat negativ funcționarea alteia.
„Trebuie să recunoaștem că avem cazuri și exemple mai puțin reușite și este important să discutăm deschis despre ele. În lipsa unei coordonări și a unui dialog real între instituții, reforma poate genera efecte inverse. Sunt situații în care reorganizarea procuraturilor nu a fost corelată cu cea a instanțelor”, a declarat adjunctul procurorului general, Sergiu Brigai.
Problemele de aliniere se reflectă direct în modul în care sunt instrumentate cauzele. În anumite regiuni, harta procuraturilor nu corespunde cu cea a instanțelor, ceea ce obligă procurorii să compenseze prin deplasări și soluții improvizate.
„În cazul reorganizării Procuraturii Unității Teritoriale Găgăuzia, au fost lichidate sediile secundare din Ceadâr-Lunga și Vulcănești, însă instanțele din aceste localități au rămas să activeze. S-a ajuns la situația în care procurorii din Comrat trebuie să se deplaseze pentru a susține acuzarea de stat. Acest lucru a avut un impact negativ asupra activității”, a explicat Brigai.
Independența procurorilor, linie roșie în procesul de reorganizare
Responsabilii de la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) au atras atenția că alinierea hărților nu poate fi realizată exclusiv prin decizii administrative, fără a ține cont de statutul constituțional al Procuraturii și de garanțiile profesionale.
„Reorganizarea Procuraturii nu este un exercițiu contabil și nu este despre hărți desenate pe hârtie. Este despre o instituție constituțională și despre oameni care aplică legea în numele statului. Niciun sistem de justiție nu devine mai puternic slăbindu-și propriii procurori”, a punctat membra CSP, Elena Roșior.
Din perspectiva CSP, discrepanțele dintre hărțile instituțiilor nu reprezintă simple inconveniente, ci riscuri reale pentru coerența justiției și respectarea cadrului legal.
„Pentru cetățean, hărțile diferite înseamnă dosare care se mută, termene care se amână și procurori care se confruntă cu competențe neclare. Când harta instanțelor judecătorești și harta procuraturilor nu coincid, justiția pierde coerența. Alinierea nu este opțională, este o obligație legală”, a menționat Elena Roșior.
Accesibilitatea justiției, afectată de distanțe și lipsa resurselor
Sistemului judecătoresc recunoaște faptul că reorganizarea instanțelor a adus beneficii, dar și dificultăți semnificative pentru participanții la proces.
„Limitarea accesibilității justițiabililor în anumite instanțe este una dintre cele mai mari provocări. Avem dosare penale care sunt amânate pentru că martorii trebuie să parcurgă distanțe de peste 100 de kilometri. Nu este vorba de rea-credință, ci de condiții obiective”, a explicat, la același eveniment, membra Consiliului Superior al Magistraturii, Aliona Miron.
Reforma instanțelor a scos la iveală diferențe majore de încărcare între judecătorii, precum și dificultăți în asigurarea personalului auxiliar, mai ales în afara marilor centre.
În timp ce la Judecătoria Cahul un judecător gestionează, în medie, aproximativ 1.500 de dosare, la Judecătoria Chișinău volumul este sub 1.000 de dosare per judecător. Aceste discrepanțe influențează direct durata examinării cauzelor, posibilitatea specializării și presiunea asupra magistraților.
„Avem instanțe în care volumul de dosare este mult mai mare decât în altele. În unele sedii lipsesc judecători sau personal, iar acest lucru face imposibilă specializarea. Transferul personalului a fost extrem de complicat și, în multe cazuri, dificil de compensat”, a adăugat Aliona Miron.
Mai multă flexibilitate pentru poliție și resurse pentru activitatea din teren
Inspectoratul General al Poliției (IGP) apreciază că alinierea hărților instituționale, în paralel cu reforma instanțelor judecătorești și a procuraturii, creează premisele pentru o utilizare mai eficientă a resurselor și pentru consolidarea activității operative. Potrivit IGP, regionalizarea permite degrevarea structurilor teritoriale de sarcini administrative și redirecționarea personalului către misiuni cu impact direct asupra siguranței publice.
„Analiza funcțională a Ministerului Afacerilor Interne a arătat că modelul de organizare al Poliției era unul depășit și foarte fragmentat. La nivelul subdiviziunilor teritoriale, existau 44 de persoane juridice, iar conducătorii acestora erau puși în situația de a se axa, preponderent, pe soluționarea problemelor administrative, nu pe cele operaționale sau strict polițienești. Prin procesul de regionalizare, structurile administrative sunt concentrate, ceea ce permite direcționarea personalului economisit către activitatea operațională, inclusiv patrulare și reacționare, pentru a menține poliția aproape de cetățean”, a declarat șeful Direcției managementul resurselor umane din cadrul IGP al MAI, Andrei Zagoreanu.
Costuri suplimentare și condiții improprii pentru avocați
Reorganizarea teritorială a afectat direct și activitatea avocaților, în special a celor care acordă asistență juridică garantată de stat, fără ca regulamentele de remunerare să fie adaptate noilor realități.
„Se remunerează o singură deplasare, iar în practică avocatul suportă cheltuieli mult mai mari. Sunt situații în care avocatul este nevoit să se deplaseze de mai multe ori într-o zi, iar diferența de costuri rămâne în sarcina lui. În plus, în unele instanțe nu există spații decente pentru activitatea avocaților”, a declarat președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Anatolie Barbacar.
„Reorganizarea trebuie să ducă la o justiție mai accesibilă”
În pofida dificultăților semnalate, autoritățile și partenerii de dezvoltare susțin că alinierea celor trei hărți rămâne un proces necesar și ireversibil, cu potențial de a produce efecte concrete pentru cetățeni, dacă va fi implementată coordonat și cu investiții adecvate. Accentul este pus pe cooperare instituțională, digitalizare și adaptarea reformelor la realitățile din teritoriu.
„Reorganizarea hărților instituționale nu este un scop în sine, ci un instrument care trebuie să ducă la o justiție mai accesibilă, mai previzibilă și mai credibilă pentru cetățeni. Important este ca schimbările inițiale să producă rezultate concrete, simțite de justițiabili, printr-o coordonare mai bună între instituții și un dialog constant cu societatea”, a punctat directorul executiv al Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza.
La rândul său, responsabilii de la Ministerul Justiției afirmă că baza legală și instituțională pentru această etapă a reformei este deja creată, iar următorul pas este armonizarea efectivă a competențelor și consolidarea funcționării sistemului în ansamblu.
„Alinierea celor trei hărți ale sistemului de justiție este esențială pentru funcționarea coerentă a instituțiilor implicate. Harta judiciară se află într-o etapă avansată, noile structuri ale instanțelor sunt deja operaționale, iar Consiliul Superior al Magistraturii a inclus consolidarea acestora printre priorități. Această reformă urmărește un sistem judecătoresc mai accesibil, mai echilibrat și mai eficient pentru cetățeni”, a declarat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.
În paralel, autoritățile mizează pe digitalizare și pe investiții etapizate pentru a susține reforma pe termen mediu.
„Harta judiciară a fost o modificare necesară, iar digitalizarea și dezvoltarea infrastructurii sunt elementele care vor permite, în timp, ca aceste reforme să funcționeze mai eficient. Odată cu implementarea arhivei digitale și a noilor soluții tehnice, presiunea administrativă va fi redusă”, a menționat directorul Agenției de Digitalizare în Justiție, Dumitru Darea.
Precizăm că reforma hărții judiciare din Republica Moldova a fost relansată în 2024. Aceasta a redus numărul judecătoriilor de fond la 14 și a reorganizat curțile de apel de la patru la trei - Curtea de Apel Centru, Nord și Sud - urmărind eficientizarea sistemului și reducerea cheltuielilor administrative, însă a generat și critici privind accesul la justiție în anumite zone.
Totodată, în perioada 2024-2025, a fost implementată harta procuraturilor teritoriale, prin reducerea numărului acestora de la 36 la 14 și alinierea lor la noile circumscripții ale instanțelor de judecată, cu păstrarea oficiilor secundare pentru accesibilitate. Procuraturile specializate își mențin competența națională și nu sunt afectate de reorganizarea teritorială.
În paralel, Poliția Republicii Moldova se află într-un proces de reorganizare inițiat în 2025 și planificat a se încheia până în 2028, care prevede regionalizarea structurilor, redistribuirea resurselor către activitatea operațională și creșterea prezenței polițiștilor în teren. Autoritățile estimează că reforma va reduce timpul de reacție la apelurile 112, va genera economii administrative și va contribui la sporirea siguranței publice.
CITIȚI ȘI:
