Internetul, periculos ca orice adicție: „Un copil de 9-10 ani se trezește cu telefonul în mână și își încheie ziua la fel”. Recomandările experților
Internetul nu mai este doar comunicare și divertisment, ci un spațiu în care copiii și adulții își construiesc zilnic „amprenta digitală”, iar riscurile țin atât de datele personale, cât și de sănătatea mintală și siguranța publică. Potrivit experților, mediul online a devenit o extensie a vieții reale, iar lipsa unor reguli clare, a educației digitale și a protecției adecvate poate avea consecințe serioase, de la fraude și pierderea datelor până la anxietate, dependență și izolare socială.
În acest context, specialiștii atrag atenția că siguranța pe internet nu mai poate fi privită exclusiv ca o problemă tehnică, gestionată doar de experți IT. Este vorba despre un ecosistem complex, în care fiecare utilizator contribuie, conștient sau nu, la propria securitate și la cea colectivă.
Securitatea cibernetică, o componentă a siguranței naționale
Lipsa unor practici elementare, precum parole sigure, autentificarea în doi pași sau atenția la permisiunile aplicațiilor, poate genera riscuri care se extind dincolo de utilizatorul individual.
„Față de anul 2004, internetul nu mai este doar o modalitate de comunicare și nu mai este doar divertisment. Astăzi, suntem prinși în diferite servicii digitale și de interacțiune inclusiv cu instituțiile statului, iar fiecare dintre noi lasă o amprentă digitală. Vorbim despre date legate de educație, finanțe, sănătate și comerț online, care se acumulează zilnic. De aceea, siguranța pe internet nu mai înseamnă doar navigare sigură, ci protecția reală a datelor personale și a încrederii în serviciile digitale”, a declarat prorectorul Universității Tehnice din Moldova, Dinu Țurcanu, expert în securitate cibernetică, la emisiunea „Bună Dimineața”, de la Moldova 1.
Potrivit lui Dinu Țurcanu, aceste riscuri nu se opresc la nivel individual, ci pot afecta funcționarea instituțiilor publice și relația dintre cetățeni și stat. Pe măsură ce digitalizarea avansează, orice incident de securitate are potențialul de a submina încrederea în serviciile online, de a bloca procese administrative sau de a expune date sensibile.
În acest sens, securitatea cibernetică devine o componentă a siguranței naționale.
*„Nu mai există o frontieră clară între datele personale și cele ale instituțiilor publice. Interacționăm constant cu servicii digitalizate ale statului, iar dacă aceste date devin nesigure în urma unor incidente de securitate, scade automat și încrederea cetățenilor. Siguranța în mediul online este astăzi o chestiune de interes public, nu doar una tehnică”, a menționat Dinu Țurcanu.
Referindu-se la soluții, specialistul a atras atenția că responsabilitatea este una colectivă.
„Mult timp s-a crezut că siguranța pe internet este doar responsabilitatea specialiștilor IT, dar acest lucru nu mai este valabil. Toți suntem responsabili și, dacă nu investim în instruiri și în cultivarea unei culturi digitale, riscăm un adevărat colaps digital. Acest colaps nu înseamnă doar înșelătorii mărunte, ci incidente mult mai grave, pe măsură ce digitalizarea avansează și suprafața de atac devine tot mai mare”, a explicat Dinu Țurcanu.
Efectele invizibile ale ecranelor asupra creierului
Dincolo de dimensiunea tehnologică, specialiștii avertizează că utilizarea excesivă a internetului are consecințe directe asupra sănătății mintale, mai ales în cazul copiilor și adolescenților. Expunerea constantă la ecrane, notificări și conținut rapid schimbă modul în care se dezvoltă creierul și felul în care tinerii gestionează emoțiile, stresul și relațiile sociale. Aceste efecte sunt adesea subtile la început, dar devin tot mai vizibile pe termen mediu și lung.
Medicii susțin că mediul online funcționează pe baza unor mecanisme similare cu cele ale dependențelor clasice, stimulând constant sistemul de recompensă al creierului.
În lipsa unor limite clare și a unei educații adecvate, copiii ajung să petreacă ore întregi în fața ecranelor, în detrimentul somnului, mișcării și interacțiunilor reale.
„Un copil de 9-10 ani se trezește cu telefonul în mână și își încheie ziua la fel. Rețelele sociale folosesc aceleași mecanisme ca orice formă de adicție, fie că vorbim de alcool, tutun sau droguri. Creierul copilului este în formare și nu se dezvoltă uniform, iar expunerea constantă la stimuli rapizi și notificări îl face mai vulnerabil la dereglări emoționale”, a declarat consilierul prezidențial în domeniul sănătății, Alexandru Gasnaș, neurolog, la Moldova 1.
Potrivit specialistului, efectele se manifestă printr-o serie de simptome care afectează direct viața de zi cu zi a copiilor și adolescenților. Dificultățile de concentrare, scăderea performanțelor școlare, iritabilitatea și izolarea socială sunt doar câteva dintre semnalele de alarmă.
„Creierul ajunge să-și piardă răbdarea, capacitatea de concentrare și controlul emoțional. Vedem tot mai des anxietate, depresie, lipsă de motivație, izolare și dificultăți de învățare. Atunci când copilul consumă constant conținut scurt și alert, nu mai poate menține atenția pe termen lung, iar acest lucru se reflectă direct în viața școlară și socială. Această dependență este cronică și zilnică, iar lumea reală ajunge să pară mai puțin atractivă decât cea online. De aceea, nu mai trebuie să ne întrebăm dacă minorii sunt online, ci cum îi protejăm online. Primele semne de alarmă sunt izolarea, scăderea performanțelor școlare, anxietatea și frica, iar acestea trebuie identificate din timp”, a spus Alexandru Gasnaș.
Problema trebuie abordată ca una de sănătate publică și de responsabilitate comună, punctează specialiștii. Soluțiile nu pot veni doar din interdicții sau din control parental, ci din politici coerente, educație digitală și implicarea tuturor actorilor - părinți, școli, autorități și platforme online.
Începând cu anul 2004, pe 10 februarie, este marcată Ziua Internațională a Siguranței pe Internet, o inițiativă lansată de Comisia Europeană pentru a atrage atenția asupra utilizării responsabile a tehnologiilor digitale, în special de către copii și tineri. În prezent, această zi este celebrată în peste 170 de țări.
Pentru 2026, siguranța în mediul online figurează printre prioritățile Președinției, care vizează consultări publice, consolidarea educației digitale și promovarea unor politici coerente de protecție a copiilor și adulților.
Autoritățile își propun ca mediul online să devină un spațiu de dezvoltare și informare sigură, nu o sursă de riscuri pentru sănătatea mintală, datele personale sau siguranța publică.
CITIȚI ȘI:
