ANALIZĂ | Generația „ecranelor” și riscul unei crize de sănătate publică
Deși ecranele au devenit „bone digitale”, în absența unui control parental ferm, gadgeturile depășesc sfera divertismentului. Psihologul Rodica Rudei avertizează că expunerea timpurie la tehnologie afectează sever dezvoltarea psiho-emoțională a noii generații. Totodată, experta în educație Natalia Grâu face un apel către părinți: fără o conștientizare colectivă, riscăm să creștem o generație dependentă, transformând beneficiul tehnologic într-un handicap social.
Opiniile au fost expuse în cadrul unor interviuri oferite în emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Diagnosticul „telefonului magic” de la extaz la sevraj digital
Psihologul Rodica Rudei explică tabloul clinic al dependenței de tehnologie, subliniind că simptomele depășesc sfera comportamentală, manifestându-se prin reacții fiziologice similare altor dependențe. Cele mai vizibile schimbări sunt de ordin fizic: o scădere puternică a concentrației ce se vede în randamentul școlar, dureri de cap, ochi uscați, tulburări de somn, scăderea preponderentă a relațiilor autentice, anxietate, sevraj digital, furie, iritabilitate, mai ales când sunt privați de acest telefon „magic”, explică specialista.
Referitor la incapacitatea adulților de a gestiona aceste riscuri, Rodica Rudei punctează o lipsă de pregătire a părinților în fața noilor patologii digitale care amenință echilibrul familial: „Părintele chiar nu știe cum să intervină pentru ca să anticipeze anumite tulburări pentru sănătatea mentală, asupra relațiilor și asupra dezvoltării emoționale a copiilor”.
Criza autorității: De ce preferă adulții să paseze responsabilitatea?
O problemă centrală identificată de expert este „eroziunea autorității” părintești, unde ecranul sau experții preiau rolul de educator, în timp ce părintele se retrage din cauza efortului constant pe care îl presupune creșterea unui copil.
„Pasăm autoritatea grădiniței, școlii, experților, mentorilor, chiar și mass-mediei, chiar și ecranului. De ce? Pentru că este greu să duci autoritatea. Asta înseamnă zilnic să fim implicați în ce spui, în ce faci, în ce promiți, continuu, dar asta înseamnă să ai un caracter. Și atunci asta ne lipsește”, avertizează Rudei.
Salvarea generației nu vine din noi tehnologii, ci din recuperarea autorității și a prezenței autentice a părinților în viața de zi cu zi. În acest context, psihologul face apel la o reafirmare a rolului de adult protector, unde dragostea pentru copil trebuie să se traducă prin prezență activă, chiar și cu riscul de a face greșeli.
„Important și necesar e ca noi, adulții, care purtăm răspundere pentru ei, să luăm atitudine. Să nu lăsăm să ne fie știrbită autoritatea, asta înseamnă om responsabil de adult, căruia îi pasă de ceea ce se întâmplă cu copilul meu. Să vreau întotdeauna să îi fiu alături, chiar dacă voi greși, eu aleg să fac asta pentru că îl iubesc, pentru că este tot ce contează pentru mine”, recomandă psihologul.
Rodica Rudei propune o barieră de vârstă pentru accesul la rețelele sociale, considerând că actuala libertate neîngrădită de care se bucură adolescenții este, de fapt, sursa vulnerabilității lor.
„Dacă am interzice ca aceste rețele să fie indisponibile de conectat de toți copilașii de până la 12-14 ani. Evident că asta ar fi deja un filtru și o scădere preponderentă a oportunităților, pentru că libertatea pe care o are astăzi generația de până la 15 ani este dușmanul”.
Progres tehnologic vs sănătate mintală
Experta în educație, Natalia Grâu atrage atenția că ceea ce părea a fi un progres tehnologic în timpul pandemiei s-a transformat într-o criză de sănătate mintală, recunoscută la nivel global.
„Organizația Mondială a Sănătății chiar a introdus boli noi, exemplu „adicția de jocuri virtuale” este deja o boală, „autismul virtual” rezultă din expunerea de la o vârstă fragedă a copiilor la ecrane. Este deja un fenomen care ia amploare și majoritatea statelor lumii își pun întrebarea ce va fi cu această generație”.
Grâu subliniază că, deși s-au făcut progrese în combaterea bullying-ului, amenințarea invizibilă a ecranelor a fost subestimată, deși s-a amplificat exponențial.
„Poate că mai puțină atenție a fost acordată pericolului pe care îl reprezintă expunerea de la o vârstă fragedă a copiilor, adolescenților la ecrane și este o problemă care exponențial s-a amplificat în ultimii ani. Majoritatea copiilor au acces la tehnologii, în pandemie era imperios necesar să avem acest acces. Din păcate, dincolo de latura pozitivă pe care o au tehnologiile, ne confruntăm cu un trend foarte negativ, care vizează efectele negative pe care le are expunerea la ecrane”, constată experta.
Consecințele lipsei de disciplină digitală sunt descrise ca fiind devastatoare pe termen lung, afectând nu doar intelectul, ci și sănătatea fizică și capacitatea de integrare socială a viitorilor adulți.
„Pe termen lung, acest copil o să ajungă la probleme de sănătate foarte grave precum alimentația compulsivă, incapacitatea de a se concentra, furie. Tot felul de adicții, inclusiv de ecran, sunt foarte periculoase: incapacități de a se concentra, de a rezolva o sarcină până la capăt. Riscăm să avem un număr foarte mare de copii cu cerințe educaționale speciale”.
Dincolo de școală există „controlul parental”
Referitor la inițiativa de a restricționa telefoanele mobile în timpul orelor, Natalia Grâu consideră drept o măsură necesară, dar avertizează că efortul instituțional este inutil fără o continuare riguroasă în mediul familial.
„Prevederea pe care a făcut-o Ministerul Educației, interzicând la ore telefoanele mobile, în contextul în care ele nu sunt necesare ca suport pentru anumite activități didactice, are un impact foarte bun asupra tinerilor. Ce se întâmplă dincolo de poarta școlii, acasă, este responsabilitatea părinților — ca acest copil să fie monitorizat, accesul la tehnologii să fie monitorizat prin control parental, prin alte forme de responsabilitate”, avertizează experta.
Natalia Grîu a recomandat revenirea la valorile clasice, unde tehnologia este înlocuită cu activități. „Trebuie să existe reguli care disciplinează copiii: ora de somn, mesele la timp, sport, hobby-uri și activități extrașcolare, interacțiuni, sarcini casnice”.
Soluția: Filtrarea accesului și limitarea libertății digitale
În final, experta a reiterat faptul că mai multe state implementează politici pentru a proteja copiii de pericolele atât ale mediului real, cât și ale mediului digital cu care se confruntă de la o vârstă foarte fragedă. Din acest motiv este necesară o cooperare instituțională, dar părintele rămâne ultima și cea mai importantă barieră de protecție.
„Nimeni în afară de părinți nu va putea să-și protejeze copilul. Noi, adulții, suntem responsabili de limita la consumul mediatic și pașii pe care trebuie să-i întreprindem. Sunt niște probleme argumentate și într-adevăr în rezolvarea cărora trebuie să avem un efort consolidat nu doar în sistemul educațional și să stimulăm sistemul social și sistemul medical”, a conchis Natalia Grâu.
