R. Moldova, una dintre cele mai accesibile piețe de tutun din regiune: „Costurile vin cu pierderea sănătății”
Republica Moldova rămâne una dintre țările în care țigările sunt mai accesibile decât în multe state europene, iar diferența se vede imediat când pui cifrele una lângă alta. În timp ce autoritățile susțin că accizele cresc anual și că ritmul trebuie să fie gradual pentru a evita șocuri economice și extinderea pieței ilicite, experți în sănătate publică și foști demnitari avertizează că viteza este prea lentă, iar deciziile recente arată o vulnerabilitate a politicilor publice în fața presiunilor industriei.
O analiză a prețurilor la țigări, vândute în mai multe state, arată că un pachet costă, în Republica Moldova, aproximativ 3.5 euro, în România ajunge la aproximativ 6.3 euro, iar în Franța - la 13 euro.
„Accize mici înseamnă prețuri mici și acces mai ușor pentru tineri”
Pentru specialiștii în politici de sănătate, problema principală este că accizele sunt majorate prea lent și nu țin pasul nici cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, nici cu nivelurile din regiune. În opinia lor, acest lucru menține produsele accesibile și reduce impactul măsurilor de control al tutunului.
„Foarte lent este majorată rata accizelor pentru toate produsele din tutun, inclusiv în comparație cu accizele din regiune - România, Ucraina. Acest lucru demonstrează că pentru accize mai mici este interesată întotdeauna industria tutunului, pentru că prin accize mai mici obțin prețuri mai mici la produse și aceasta este o strategie care este țintită spre tineri”, a declarat, pentru Teleradio-Moldova, Ghenadie Țurcanu, expert al Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate (CPAS).
Potrivit expertului, cu cât produsele sunt mai ieftine, cu atât sunt mai accesibile, mai ales pentru tineri și pentru persoanele cu venituri mici.
„Tinerii au mai puțini bani și ei vor ca tinerii să fie substituenții fumătorilor cu stagiu mare care decedează. Așa atrag noi clienți - prin produse mai ieftine”, a punctat Țurcanu.
Reprezentantul CPAS mai afirmă că Ministerul Sănătății a venit, în repetate rânduri, cu propuneri de majorare mai fermă a accizelor, însă acestea nu ar fi fost susținute la nivel guvernamental.
„Ministerul Sănătății vine cu propuneri pe care Ministerul Finanțelor nu le ia în considerație. Așa se întâmplă de ani de zile pe subiectul accizelor la produsele din tutun”, a mai spus Ghenadie Țurcanu.
Suspiciunile privind influența industriei nu au apărut din senin. În 2024, în procesul de aprobare a politicii bugetar-fiscale, Guvernul a acceptat reducerea accizelor pentru rezervele de tutun destinate dispozitivelor de tutun încălzit, după ce o companie din industrie a propus explicit această modificare în etapa de consultări.
Propunerea s-a regăsit, inițial, în sinteza recomandărilor anexată proiectului elaborat de Ministerul Finanțelor. Ulterior, după ce subiectul a devenit public, referința la companie a dispărut din documentele publice, însă reducerea accizelor a fost menținută în forma finală aprobată.
„Propunerea a venit de la industria tutunului și, de fapt, este o încălcare a legii. Potrivit legislației, industria nu trebuie să se amestece în politicile de control al tutunului”, a adăugat Țurcanu.
„Interesele bugetare cântăresc mai mult decât sănătatea”
Fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, formulează acuzații și mai directe. Ea spune că, de fiecare dată când Ministerul Sănătății a încercat să înăsprească legislația sau să reducă accesibilitatea la produsele din tutun, a existat rezistență la nivel guvernamental, iar argumentul principal a fost protejarea veniturilor bugetare.
Nemerenco a mai afirmat că Ministerul Sănătății ar fi propus majorări mai consistente, însă acestea nu au fost susținute integral în forma finală aprobată. Potrivit ei, unele dintre propunerile de majorare a accizelor ar fi fost ignorate, iar influența industriei nu poate fi exclusă din ecuație.
„Au fost acolo făcute modificări. Anul trecut, ele au fost coborâte. În mod sigur, aceasta este interferența industriei tutunului. Noi nu avem o economie, dar asta nu înseamnă că trebuie să facem economie din tutun și să strângem bani la buget. Întotdeauna când Ministerul Sănătății încearcă să intervină la Legea tutunului, era foarte greu. Se aduc argumente că trebuie bani la buget și că trebuie să fim prietenoși cu bugetul statului, dar nimeni nu se gândește la prejudiciile pe termen lung pentru sănătate”, ne-a spus Ala Nemerenco, fosta ministră a Sănătății.
Ea respinge și argumentul potrivit căruia majorarea accizelor ar duce automat la creșterea contrabandei, spunând că fenomenul ține mai degrabă de lipsa controlului și de corupție.
„Contrabanda nu crește din cauza politicilor corecte ale statului. Contrabanda este dictată de alte lucruri, atunci când statul are politici proaste la frontieră și există corupție. A invoca mereu contrabanda pentru a nu majora accizele este un argument comod”, a remarcat Nemerenco.
În opinia sa, discuția despre bani ignoră costurile reale ale sănătății.
„Noi oricum o să plătim aceste costuri care vin cu pierderea sănătății. Numai că nimeni nu vrea să calculeze acest lucru”, a conchis fosta ministră a Sănătății.
„Calendar pe trei ani” și creșteri treptate
Autoritățile resping ideea că deciziile privind accizele ar fi influențate de industrie și susțin că procesul este unul tehnic, bazat pe analize fiscale și economice. Potrivit acestora, diferența de preț față de statele europene este explicată în primul rând prin nivelul accizelor, iar procesul de aliniere trebuie să fie gradual și predictibil.
Fosta ministră a Finanțelor, Victoria Belous, vicepreședinta Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, susține că există un calendar multianual și că majorările sunt deja programate, însă ele nu pot fi făcute brusc, din cauza efectelor asupra pieței și asupra consumatorilor.
„Diferența de preț al țigărilor în Republica Moldova și din alte țări este cauzată de accize. Republica Moldova stabilește un calendar pentru fiecare trei ani privind accizele la produsele de tutungerie. Ele, de la an la an, sunt în creștere, dar deocamdată noi nu am ajuns la pragul accizelor stabilite în țările europene. Cea mai mare povară în prețul țigărilor este acciza, care în Republica Moldova este mai mică decât în țările europene”, a explicat Victoria Belous.
Ea admite că accizele trebuie majorate pentru a ajunge la nivelurile europene, însă avertizează că o creștere prea rapidă ar avea consecințe directe pentru consumatori și ar putea genera efecte negative pe piață.
„Ele trebuie să fie majorate. Noi cu multe accize nu suntem aliniați cu țările europene. Dar noi ne dăm seama că imediat, după ce dublezi sau triplezi accizele, acest lucru are impact asupra consumatorului. De aceea, majorarea accizei se face treptat, pentru că o acciză mare poate provoca și fenomene ilegale în circuitul țigaretelor”, a adăugat deputata.
Belous a mai precizat că, pentru perioada anilor 2024-2026, accizele sunt majorate anual cu un procent semnificativ.
„Pentru 2024, 2025 și 2026, acciza este majorată cu 13% în fiecare an. Pentru predictibilitatea afacerilor, de regulă, aceste accize se stabilesc pe un calendar la fiecare trei ani”, a punctat deputata.
„85% din preț este taxă”
Reprezentanții industriei tutunului susțin că prețul final este dominat de taxe și că diferența față de alte state reflectă pur și simplu nivelul diferit al accizelor.
„Formula este simplă de tot - din costul pachetului de țigări care este vândut în magazin, aproximativ 85% constituie taxa. Avem TVA și acciza, care e formată din două componente: acciza fixă și acciza ad valorem, care e procent din prețul de vânzare în magazin”, ne-a spus Vasile Coșneanu, președintele Asociației Obștești „Tutun Moldova”.
El a adăugat că R. Moldova trebuie să tindă spre nivelurile europene, dar că majorările trebuie raportate la realitățile economice interne.
„Noi trebuie să tindem spre accizele europene, dar creșterea trebuie raportată la indicatorii macroeconomici ai țării, pentru că nu este corect - nici social, nici economic - ca un pachet de țigări să coste în Germania exact ca în R. Moldova”, a menționat Vasile Coșneanu.
Tot el avertizează că scumpirile pot împinge consumatorii spre piața ilegală.
„Prin majorarea prețului, nu se reduce consumul, dar se mărește volumul țigărilor vândute ilicit. În cazul acesta, statul aparent ar trebui să câștige, dar mai mult pierde”, a punctat Coșneanu.
Mii de persoane mor anual din cauza fumatului
Potrivit estimărilor din domeniul sănătății publice, consumul de tutun generează anual pierderi economice de aproximativ 10 miliarde de lei, prin costuri medicale, pierderi de productivitate și decese premature.
Aproximativ 620.000 de persoane fumează în Republica Moldova, iar 6.000 de decese anual sunt atribuite direct sau indirect consumului de tutun.
Organizația Mondială a Sănătății arată că o creștere de 10% a prețului real duce, în medie, la o reducere a consumului cu 4-6% în țările cu venituri medii. Efectul este și mai puternic în rândul tinerilor, categoria cea mai sensibilă la preț.
În Republica Moldova, prevalența fumatului este de aproximativ 29.9%, comparativ cu o medie de 19.7% în Uniunea Europeană.
CITIȚI ȘI:
