Planul de Creștere al UE | Unde merg cei 1.885 de miliarde de euro și ce trebuie să facă R. Moldova pentru a primi fiecare tranșă
Banii din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova – în valoare totală de 1.885 de miliarde de euro – ajung în bugetul de stat sub formă de împrumuturi concesionale și granturi nerambursabile, însă utilizarea lor este strict condiționată de reforme și proiecte de investiții cu impact economic. Potrivit autorităților de la Chișinău, fondurile nu pot fi folosite pentru salarii sau pensii, ci pentru infrastructură, cofinanțarea proiectelor majore și consolidarea instituțiilor publice.
Mecanismul este reglementat prin documente publice europene și naționale, iar fiecare tranșă este debursată doar după evaluarea progreselor în implementarea reformelor asumate de Guvern.
Mecanismul este unul clar reglementat și transparent, susține secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, Ion Gumene. El a precizat că funcționarea Planului de Creștere este descrisă în patru documente publice de bază: Regulamentul UE nr. 535/2025, Acordul de facilitate, Acordul de împrumut semnat anul trecut de Republica Moldova și agenda de reforme aprobată prin hotărâre de Guvern.
Potrivit oficialului, toate mecanismele de alocare și utilizare a fondurilor, inclusiv sumele și condiționalitățile, sunt detaliate în aceste acte, accesibile publicului.
„Suma totală, conform regulamentului UE, este de 1.885 de miliarde de euro. 1.5 miliarde sunt acordate în formă de împrumut concesionat, adică ajunge în buget, în formă de suport bugetar. Cel puțin 25% din aceste surse trebuie să fie utilizate pentru cofinanțarea proiectelor de investiții capitale”, a explicat secretarul de stat, înaintea ședinței de Guvern din 18 februarie.
Împrumutul ajunge direct în bugetul de stat și este utilizat pentru accelerarea reformelor și pentru cofinanțarea proiectelor mari de investiții. O parte semnificativă a acestor bani trebuie direcționată către proiecte de infrastructură și dezvoltare economică.
„Nu sunt pentru salarii, nu sunt pentru pensii sau pentru a acoperi alte cheltuieli curente. Sunt pentru a accelera reformele care reies din agenda de reforme aprobată prin hotărârea Guvernului 270, inclusiv proiecte de investiții prioritare pentru creștere economică”, a menționat Ion Gumene.
Proiectele sunt dezvoltate împreună cu instituții financiare internaționale, precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), și trebuie validate la nivel european prin platforma de investiții pentru vecinătate a Comisiei Europene. Doar proiectele considerate mature și pregătite pentru implementare primesc finanțare.
„Este unitatea Comisiei Europene care validează că proiectele sunt pregătite, mature, gata de a fi finanțate. Adică, nu este riscul de a fi tărăgănate sau riscul de a crește în valoare. Sunt gata de a fi implementate”, a explicat oficialul.
Componenta de granturi nerambursabile constituie 385 de milioane de euro. Din această sumă, 135 de milioane merg pentru cofinanțarea proiectelor de investiții capitale, iar restul este destinat în principal asistenței tehnice.
„Din cele 250 de milioane, conform regulamentului UE, minimum 20% vor fi utilizate pentru asistență tehnică. Reformele au nevoie de fundamentare bazată pe date, pe analiză economică și pe analiză a impactului politicilor publice. Aceste granturi vor fi utilizate pentru acest scop”, a declarat Ion Gumene.
Granturile nu sunt gestionate direct de Guvernul Republicii Moldova, întrucât țara are un sistem centralizat de administrare a fondurilor europene.
„Comisia Europeană, împreună cu Delegația Uniunii Europene, organizează achiziții publice, contractează și monitorizează tot ce este plătit din acest grant. Noi, ca Guvern, suntem implicați în a spune ce este prioritar sau cum vedem asistența din care urmează să beneficiem”, a remarcat secretarul de stat.
La nivelul Ministerului Finanțelor, sunt deja conturate mai multe proiecte concrete finanțate din granturi.
„În acest moment, la Ministerul Finanțelor știm că vom beneficia în următorii trei ani de 7 milioane de euro pentru a avansa reforme în domeniul finanțelor publice. Avem și un proiect twinning pe control financiar public, în sumă de aproximativ 2 milioane, pentru consolidarea capacităților de a urmări cât de eficient și corect este utilizat banul public”, a explicat Ion Gumene.
Până în prezent, Republica Moldova a primit o prefinanțare de 270 de milioane de euro, debursată în iunie 2025, precum și o primă tranșă condiționată, după îndeplinirea reformelor asumate.
„A fost prefinanțarea de 270 de milioane, debursată în iunie 2025. Ultima tranșă a fost în jur de 21 de milioane, realizând condiționalitățile stabilite. Acum așteptăm a doua tranșă, până la 180 de milioane, fiind în proces de evaluare”, a declarat oficialul.
Fiecare tranșă este acordată doar după evaluarea progreselor în reforme, iar Comisia Europeană evaluează nu doar aprobarea actelor normative, dar și punerea lor în aplicare, a conchis Ion Gumene.
Planul de creștere al Republicii Moldova pentru perioada 2025–2027 este un program de reforme și investiții aprobat de Guvern și susținut de Uniunea Europeană, care urmărește să accelereze dezvoltarea economică a țării și alinierea la standardele UE.
CITIȚI ȘI:
