UE își blindează flanul estic: R. Moldova, inclusă explicit în planurile de interconectivitate
Comisia Europeană a adoptat o strategie amplă menită să consolideze reziliența și prosperitatea regiunilor UE care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina, răspunzând astfel presiunilor crescânde generate de războiul din Ucraina. Deși Republica Moldova nu este stat membru al UE, țara se regăsește în mod explicit în mai multe dintre componentele-cheie ale acestei strategii - de la conectivitate și infrastructură de transport, până la combaterea dezinformării și integrarea în piața internă europeană.
Documentul, publicat miercuri, 18 februarie de Comisie, identifică nouă state membre ale UE ale căror regiuni de frontieră au fost grav afectate de războiul de agresiune al Rusiei: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.
Aceste regiuni se confruntă cu o varietate de provocări fără precedent: război hibrid, migrație instrumentalizată politic, perturbări economice și comerciale severe, precum și un declin demografic accelerat.
Strategia propune măsuri concrete în cinci domenii prioritare – securitate și reziliență, creștere economică și prosperitate regională, valorificarea punctelor forte locale, conectivitate și oameni – și prevede instituirea unui dialog politic anual la nivel înalt, primul urmând să aibă loc chiar pe 26 februarie 2026, când va fi semnată declarația de lansare a Facilității EastInvest.
Securitate militară și reziliență civilă
Unul dintre pilonii cei mai robuști ai documentului este cel dedicat securității. Comisia anunță dezvoltarea unor instrumente de apărare colectivă la nivel european: Eastern Flank Watch – un mecanism de monitorizare a situației de securitate pe flanul estic, Inițiativa Europeană de Apărare prin Drone, Scutul Aerian European și Scutul Spațial European.
Totodată, va fi creată o rețea de practicieni pentru consolidarea pregătirii civile și a cooperării transfrontaliere în materie de reziliență.
Pe plan economic, Comisia propune facilitatea EastInvest, un mecanism de finanțare care va reuni Grupul Băncii Europene de Investiții, alte instituții financiare internaționale și bănci naționale de promovare, cu scopul de a îmbunătăți accesul la împrumuturi și consultanță în regiunile afectate.
Potrivit Executivului european, cooperarea cu Banca Mondială în cadrul programului „Catching-up Regions” vizează stimularea dezvoltării economice în zonele cele mai vulnerabile.
R. Moldova, integrată în rețelele de transport și logistică ale UE
Deși este țară candidată și nu stat membru, Republica Moldova ocupă un loc vizibil în strategie, mai ales în ceea ce privește conectivitatea. Documentul menționează explicit extinderea Coridoarelor Trans-Europene de Transport (TEN-T) către Ucraina și Moldova, ca parte a unui efort mai larg de integrare a flancului estic în piața internă europeană de transport și logistică.
Comisia anunță că va intensifica cooperarea în infrastructura de rețea implicând administrațiile naționale în conformitate cu Coridoarele Europene de Transport, inclusiv extensiile către Ucraina și R. Moldova.
Totodată, strategia prevede sprijin explicit pentru integrarea sistemelor feroviare din regiunile de frontieră estice cu rețelele UE atât în cadrul TEN-T, cât și al Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF), cu obiective duble: îmbunătățirea mobilității militare și crearea de oportunități economice suplimentare.
Coridorul Baltic–Marea Neagră–Marea Egee este descris ca o extensie strategică a TEN-T către Ucraina și R. Moldova, sprijinind integrarea lor treptată în sistemul de transport și logistică al Uniunii. Portul Constanța joacă un rol nodal în această arhitectură, fiind un punct de acces esențial și pentru mărfurile moldovenești.
Strategia reafirmă importanța Coridoarelor de Solidaritate UE - Ucraina, lansate la debutul invaziei rusești din 2022, care au permis menținerea fluxurilor comerciale în condițiile în care rutele tradiționale de export au fost blocate. Deși mecanismul vizează în principal Ucraina, R. Moldova a beneficiat indirect de aceste coridoare, dat fiind că o parte semnificativă a tranzitului de mărfuri ucrainene, precum și moldovenești, trece prin teritoriul și infrastructura țării.
Comisia precizează că aproape 2 miliarde de euro au fost alocate din fonduri de coeziune și din CEF Transport pentru consolidarea conectivității transfrontaliere rutiere și feroviare, inclusiv pentru navigabilitatea pe Dunăre și capacitatea la principalele puncte de frontieră și porturi. Aceste investiții au o relevanță directă și pentru Chișinău, care depinde de aceleași rute de tranzit pentru accesul la piețele occidentale.
Lupta împotriva dezinformării – un capitol în care R. Moldova are un cuvânt de spus
Un alt domeniu în care Republica Moldova apare nominalizată în strategie este cel al rezilienței informaționale și al combaterii dezinformării. Documentul anunță înființarea unui nou centru al Observatorului European pentru Media Digitală (EDMO) – denumit FACT (Fighting Against Conspiracies and Trolls / Combaterea Conspirațiilor și a Trollilor) – creat special pentru a sprijini Ucraina și R. Moldova, alături de statele membre cele mai expuse manipulării informaționale de sorginte rusă.
Această decizie reflectă recunoașterea explicită de către Comisie a vulnerabilității deosebite a Chișinăului în fața operațiunilor de influență rusești, de la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024, până la alegerile parlamentare din 2025. Centrul FACT se va alătura celorlalte mecanisme ale Scutului European pentru Democrație, adoptat recent, prin care UE urmărește să consolideze capacitatea colectivă de răspuns la campaniile de interferență în spațiul informațional.
Strategia abordează și restructurarea programelor Interreg după suspendarea cooperării cu Rusia și Belarus în 2022. Cele 150 de milioane de euro realocate din programele suspendate au mers parțial către programe externe de cooperare cu Ucraina și R. Moldova, semnalând o reorientare deliberată a instrumentelor europene de cooperare teritorială spre parteneri din vecinătatea estică.
Mai mult, în propunerea pentru viitorul cadru financiar multianual 2028 - 2034, Comisia prevede că viitoarele spații de cooperare transnațională vor putea dedica o parte din finanțare cooperării cu Ucraina și țara noastră.
Acest lucru deschide perspective noi pentru participarea R. Moldova la proiecte comune de dezvoltare regională finanțate din bugetul UE, chiar înaintea aderării formale.
