Expert IPRE: „Vettingul trebuie să aibă un final clar și o strategie pentru ce urmează”

După aproape trei ani de activitate, Comisia Pre-vetting – mecanismul lansat în 2022 pentru verificarea integrității candidaților la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) – și-a încheiat mandatul. Dintre cei 69 de candidați evaluați, 26 au promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare.

Membra Comisiei Pre-vetting, Nadejda Hriptievschi, susține că proporția mare a celor respinși confirmă, mai degrabă, necesitatea filtrului.

„Rezultatele au arătat, de fapt, că a fost necesar” un mecanism excepțional, într-un context în care „nu poți să te aștepți că poți face reforme utilizând doar mecanismele obișnuite”, a declarat Hriptievschi, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

Ea a insistat că unul dintre efectele cele mai vizibile ale pre-vettingului a fost semnalul transmis despre seriozitatea declarațiilor și a integrității financiare: „Nu trebuie să le tratăm cu ușurință… sunt niște obligații legale”, iar contractele cu sume neplauzibile nu pot fi normalizate într-un stat de drept.

Avocatul Alexandru Bot a privit procesul mai critic, mai ales procedural. În opinia lui, decizia de a trata comisia ca nefiind autoritate publică a lăsat „foarte multe întrebări” privind regulile și contestarea.

Totuși, el a punctat că pre-vettingul și vettingul rezolvă mai ales dimensiunea integrității, nu și calitatea actului de justiție: „Pre-vettingul… soluționează doar problema integrității financiare și etice”, iar despre „o justiție calitativă sau nu… asta va urma”.

Concluzia lui rămâne rezervată: „Haideți să ne întâlnim peste vreo trei ani. Până atunci, rămânem sceptici”.

În replică, Hriptievschi a invocat faptul că, în mare parte, deciziile comisiei au fost menținute: ea a afirmat că hotărârile Curții Supreme de Justiție au confirmat abordarea comisiei în proporție majoritară și a argumentat că un singur grad de jurisdicție era suficient pentru un mecanism extraordinar: „Nu este nicio necesitate juridică pentru două grade de jurisdicție”.

Un punct sensibil al discuției a fost tărăgănarea contestațiilor la Curtea Supremă de Justiție și reevaluările. Hriptievschi a spus că, deși termenul legal era scurt, în practică s-a ajuns la luni de așteptare și a sugerat că lipsa monitorizării publice a acestor procese a fost o pierdere.

Bot, la rândul său, a afirmat că întârzierile pot fi explicate și prin strategii procesuale legitime: sesizări la Curtea Constituțională, recuzări, clarificări scrise – „este un drept procesual, o strategie de apărare”.

Din perspectiva politicilor publice și a credibilității externe, Ecaterina Popșoi, expertă la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a legat reforma de parcursul european al Republicii Moldova: „Reforma justiției joacă un rol central de a fi parte a marii familii europene”.

Ea a invocat și date dintr-un sondaj IPRE prezentat în emisiune, potrivit căruia aproape jumătate dintre respondenți consideră că situația în justiție s-a îmbunătățit în ultimii ani, ceea ce ar arăta „o dinamică pozitivă”, chiar dacă nu spectaculoasă.

Popșoi a avertizat că accentul exclusiv pe vetting riscă să lase în umbră problemele „colaterale”, în special deficitul de personal și lipsa unui plan de ieșire: „Punem prea mare accent pe vetting și nu soluționăm alte probleme, iar sistemul are nevoie de un plan post-vetting strategie de exit din vetting, fiindcă nu poate dura veșnic”.

Tema vidului instituțional a fost confirmată și de Bot, care a spus că statul trebuia să anticipeze plecările masive și să completeze, în paralel, golurile: „Pe măsură ce curățim sistemul, să-l completăm, ceea ce, cu regret, nu s-a întâmplat”.

Hriptievschi a nuanțat însă, menționând că se văd schimbări în organizarea concursurilor și că, în ceea ce privește integritate financiară, rolul-cheie ar trebui să revină Autorității Naționale de Integritate.

Nadejda Hriptievschi a susținut că, cel puțin la nivelul CSM și CSP, schimbarea e vizibilă: „Activitatea acestor consilii este mult mai transparentă decât era înainte”, în timp ce Bot a preferat să lase verdictul pentru mai târziu.

Popșoi a concluzionat că autoritățile trebuie să treacă de la reacții la planificare, fiind necesară o viziune „cel puțin pe durată medie”, inclusiv pentru cadre, calitatea formării și funcționarea mecanismelor ordinare de evaluare, după ce vettingul se va încheia.

Comisia Pre-Vetting și-a încheiat mandatul odată cu publicarea raportului final, prezentat pe 10 februarie, după aproape trei ani de activitate începută în aprilie 2022. Potrivit documentului, comisia a evaluat 69 de candidați – judecători și procurori – care au concurat pentru funcții în organele de autoadministrare ale sistemului, iar 26 dintre ei au promovat evaluarea, adică 38%.

Raportul arată că, inițial, până la sfârșitul lunii decembrie 2023, au promovat 23 de candidați. Ulterior, în urma contestațiilor, comisia a fost obligată să reevalueze 22 de candidați, însă doar trei au trecut evaluarea după această etapă. Mandatul comisiei s-a încheiat în noiembrie 2025, după ultima decizie a Curții Supreme de Justiție privind o evaluare repetată.

În concluziile raportului final, Comisia Pre-Vetting susține că obiectivul principal a fost atins: CSM și CSP sunt în prezent formate din membri noi, care au trecut evaluarea extraordinară și sunt „pe deplin operaționale”.

Dintre cei 43 de candidați care nu au promovat, 32 au fost candidați pentru CSM (65% din cei 49 evaluați pentru această funcție), iar 11 – candidați pentru CSP (55% din cei 20 evaluați pentru CSP).

CITIȚI ȘI:

Expert IPRE: „Vettingul trebuie să aibă un final clar și o strategie pentru ce urmează”

Doina Bejenaru