Românii cer mai multă apărare: trei sferturi susțin creșterea bugetului militar, iar majoritatea vor armata obligatorie
Peste 50% dintre români sunt de părere că România nu este pregătită în fața unui atac din partea Rusiei, potrivit unui sondaj dat astăzi publicității de INSCOP, de aceea probabil 75% dintre cei intervievați sunt de acord cu creșterea bugetului apărării, iar 67% cu introducerea serviciului militar obligatoriu.
În ceea ce privește eventualele exerciții de tras cu arma în licee, ca măsură de creștere a pregătirii de război, 48% sunt de acord, iar 48% sunt împotrivă. Sunt în favoarea acestor pregătiri mai ales bărbații, votanții AUR, persoanele peste 45 de ani și locuitorii din mediul rural.
Sunt împotrivă, majoritatea votanților USR, cele mai multe dintre femei, persoanele între 18 și 44 de ani, cei care au terminat facultatea, locuitorii marilor orașe, cei care lucrează în companiile private.
Șeful statului major general din România, generalul Ghiorghiță Vlad nu a militat pentru armata obligatorie, deși insistă că toți cetățenii țării trebuie să aibă „cunoștințe minime” pentru utilizarea armelor în așa fel încât „să-și poată apăra familia”.
La începutul acestui an, generalul Vlad a declarat că România „trebuie să aibă o populație pregătită pentru susținerea unui efort de război” și că Armata are „foarte multe programe de pregătire împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”.
În 2026, Armata Română poate pregăti 2000 de tineri voluntari în unitățile sale, dar există și posibilitatea extinderii pregătirii pentru 10.000 de oameni anual, totul pe bază de voluntariat.
În total, în România sunt peste 230.000 de militari activi și civili încadrați în structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională, adică în Armată, Ministerul de Interne și serviciile secrete. La aceștia se adaugă 170.000 de militari în rezervă.
Ultimul an cu serviciu militar obligatoriu a fost în 2006, fiindcă după aderarea la NATO, Bucureștiul a fost obligat să treacă la profesionalizarea forțelor sale armate. Numărul rezerviștilor este deci în scădere, pentru că aceștia rămân pe listele de concentrare în caz de război doar până la împlinirea vârstei de 48 de ani.
Totuși, soldații gradați din rezerva operațională pot fi menținuți până la 55 de ani și doar gradele de subofițer, maistru militar și ofițeri pot rămâne în rezervă până la 63 de ani, pe urmă trec în retragere.
Potrivit diferitelor surse, ideea armatei obligatorii e avută în vedere, dar deocamdată Armata trebuie să se descurce doar cu voluntari, cu toate că efectivele sale sunt în minus cu câteva zeci de mii de soldați. În funcție de complicațiile care apar, probabil că și Bucureștiul se va adapta.
Serviciul de spionaj german, BND anticipa că în cel mult 4 ani, ar fi posibil ca Europa să se confrunte cu un mare război. România nu crede, însă, în acest scenariu, după cum sugerează pregătirile legislative și de apărare.
CITIȚI ȘI:
