Cazul Șepeli: Grațierea ar trebui să implice mai multe structuri și să fie reglementată mai amplu, susțin experții
Revocarea decretului de grațiere emis pe numele lui Nicolae Andrei Șepeli, bănuit de apartenență la o grupare criminală implicată în acțiuni subversive la comanda Rusiei, readuce în atenție vulnerabilitățile mecanismului de acordare a clemenței prezidențiale. Expertul în justiție Alexandru Bot pledează pentru un control instituțional mai strict și sugerează o revizuire a legislației privind grațierea, pentru a preveni riscuri la adresa securității naționale.
Grațierea este concepută pentru a corecta eventuale erori judiciare, însă lipsa unui control riguros indică o responsabilitate difuză care trebuie remediată prin filtre de securitate, spune expertul.
„Statul, în primul rând, să pună în discuție faptul că necesitatea grațierii trebuie reglementată mai amplu: verificarea circumstanțelor de grațiere trebuie să implice mai multe structuri, care au girul de a verifica mai amănunțit personalitatea unui individ care solicită grațierea. Altminteri, grațierea nu-și va atinge scopul, fiindcă trebuie să absolve de răspundere persoana care, aparent, a ajuns pe banca acuzaților pe nedrept. Însă, s-a întâmplat exact invers: din ipoteza care acum este vehiculată, am eliberat un criminal care se gătea să efectueze acțiuni subversive împotriva R. Moldova și a statului vecin. Ceea ce este regretabil. Un grad mai mare de responsabilitate și de control se cere din partea autorităților”, a declarat Alexandru Bot, la Moldova 1.
Sursa citată constată o eroare la nivelul Procuraturii Generale și al Comisiei de specialitate și atrage atenția că suspiciunile de trafic de droguri ar fi trebuit să reprezinte un semnal de alarmă pentru verificări.
„Grațierea a fost acordată în baza unui demers al Procuraturii Generale și a recomandării Comisiei de grațiere. (...) Îmi pare rău să ajungem în situația în care Procuratura a pus cuvântul pentru Nicolae Șepeli, ca ulterior să descopere că el, de fapt, este parte a unei grupări criminale. Cred că breșa a fost identificată la studierea nemijlocită a cazului: fie cei de la Procuratura Generală nu au studiat suficient de bine situația acestui condamnat, fie cei de la Comisia specială au trecut cu vederea anumite circumstanțe. Unica rezervă care vizează persoana este acuzația de implicare în trafic de droguri. Cred că anume această circumstanță trebuia să inițieze anumite controale”, a sugerat expertul.
Alt element vizează fundamentul juridic al grațierii. În prezent, procedura este reglementată printr-un regulament, iar Bot susține necesitatea unei legi organice care să detalieze criteriile de eligibilitate și procedurile de revocare.
„Cel mai relevant pentru toată situația dată, ca să ne facem o concluzie certă, este să fie publicate acele acte care au stat nemijlocit la baza emiterii acestui decret - care era fondul informațional pe marginea căruia s-a decis această grațiere. (...) Această circumstanță determină necesitatea reglementării grațierii mai în detaliu, inclusiv printr-o lege organică, nu printr-un regulament aprobat prin decret prezidențial, astfel încât să înțelegem clar când decretul poate fi revocat, în ce circumstanțe. Să nu ne lovim de ideea că și grațierea, și mai ales revocarea ei, s-a făcut în condiții de ilegalitate”, a explicat expertul în justiție.
Grațierea nu mai poate fi privită doar ca un act de clemență juridică în contextul în care R. Moldova este ținta unui război hibrid, ci tratată ca o chestiune de siguranță națională, iar serviciile de securitate trebuie să devină parte integrantă a procesului de evaluare, consideră Bot.
„Război hibrid vizează Republica Moldova, vedem tot mai multe situații în care securitatea statului este pusă la bătaie. De aceea, sigur că pe viitor aceste circumstanțe de grațiere ar trebui să implice, eventual, și anumite informații, raportări din partea Serviciului de Informații și Securitate, care cred că are un cuvânt de spus atunci când trebuie apreciată persoana, un condamnat care solicită grațiere. Mai cu seamă atunci când acesta a avut interacțiuni cu anumite servicii, cu anumite structuri dintr-o țară destul de ostilă”, a conchis Alexandru Bot.
Amintim că serviciile speciale din Ucraina și Republica Moldova au dejucat un plan al serviciilor secrete rusești care prevedea asasinarea a cel puțin cinci personalități publice ucrainene, printre care jurnaliști, militari de rang înalt și conducători de întreprinderi strategice.
În total, 12 persoane au fost reținute în cadrul acestei operațiuni, inclusiv cinci în R. Moldova. Planurile grupării includeau metode diverse de execuție, de la utilizarea armelor de foc la mică distanță, până la atacuri cu explozibili asupra automobilelor victimelor, pentru care serviciile speciale rusești au promis până la 100.000 de dolari americani, în funcție de statutul persoanei ucise.
Recrutorul grupării ar fi Nicolae Andrei Șepeli, născut în 1995, un individ cu un trecut penal încărcat în Federația Rusă. Deși fusese grațiat în Republica Moldova în anul 2022, acesta ar fi reluat legăturile cu lumea interlopă și serviciile speciale ruse, utilizând platforma Telegram pentru a primi instrucțiuni de la „curatori”.
Pe 19 februarie 2026, imediat după reținerea sa, președinta Maia Sandu a semnat decretul de revocare a grațierii acestuia în 11 aprilie 2022. Potrivit acestuia, Șepeli Nicolae Andrei, fusese condamnat în 2017 de Judecătoria orașului Stari Oskol, regiunea Belgorod din Federația Rusă, iar ulterior transferat pentru continuarea executării pedepsei în instituțiile penitenciare din Republica Moldova.
CITIȚI ȘI:
