„Războiul va mai dura în jur de trei ani”: Ucraina s-ar putea concentra pe producția de energie electrică, afirmă Cristian Nițoiu
Ucraina nu este, deocamdată, aproape de o pace durabilă, iar evoluția conflictului va depinde atât de dinamica de pe front, cât și de capacitatea Uniunii Europene de a-și menține unitatea în fața presiunilor interne și externe, susțin experții.
Totodată, blocajul din partea unor țări europene nu reflectă opinia întregii Uniunii Europene, dar a unor țări cu interese economice. Experții menționează că state precum Ungaria și Slovacia au adoptat frecvent o retorică critică față de sprijinul oferit Ucrainei și față de sancțiunile împotriva Federației Ruse. Cu toate acestea, nu au reușit să blocheze decisiv pachetele de sancțiuni sau sprijinul financiar pentru forțele ucrainene.
În acest moment, nu sunt condiții optime pentru o pace fără concesii majore, a precizat profesorul de la Universitatea Loughborough din Marea Britanie, expert în politica externă a Uniunii Europene și a Rusiei, Cristian Nițoiu, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Potrivit lui, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu este pregătit să accepte cedări teritoriale, chiar și în condițiile unei eventuale presiuni externe.
În opinia profesorului, înghețarea conflictului este un scenariu foarte probabil. Nițoiu a precizat că, deși există state europene interesate de reluarea relațiilor economice cu Rusia, acest lucru nu va împiedica Uniunea Europeană să continue sprijinul militar și financiar, subliniind că, în ultimul an, țările din blocul comunitar au depășit Statele Unite ale Americii în volumul ajutorului acordat Ucrainei.
„În ultima săptămână, au fost foarte multe voci de pe partea liderilor militari, care au subliniat că războiul va mai dura în jur de trei ani. Războiul se schimbă și nu mai este nevoie de atât de mulți soldați, de atât de mulți oameni pentru a lupta. În schimb, este nevoie de drone (...) și este foarte probabil ca, în următorul an, Ucraina să se focuseze într-o măsură mult mai largă pe securizarea energiei electrice și producția de energie electrică”, a punctat Cristian Nițoiu, la postul național de radio.
Finalul războiului din Ucraina se conturează tot mai mult în jurul unui posibil „scenariu coreean”, care ar presupune semnarea unui armistițiu pe termen nedeterminat și înghețarea liniei frontului pe actualele poziții, consideră doctorul în istorie și expertul comunității WatchDog, Ștefan Bejan.
Totuși, el mai menționează că imaginea de „mare putere” a Federației Ruse s-a erodat semnificativ după 2022, iar în acest context, un eventual armistițiu ar reprezenta mai degrabă o pauză strategică decât o pace durabilă.
„Acea alură de mare stat pe care o avea Rusia în 2022 s-a năruit ca un castel de cărți. Dacă a fost mai ușor cu Georgia în 2008, dacă a fost puțin mai dificil cu Cecenia în anii 90 sau în 2014, de asemenea, când au prins Ucraina nepregătită și au anexat acele teritorii, atunci am văzut că, în 2022, pur și simplu n-a reușit să fac față și Ucraina reușește să reziste astăzi și să apere întreaga Europa”, a declarat, la aceeași emisiune, Ștefan Bejan.
Blocajele create de Ungaria și Slovacia în procesul de adoptare a celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei nu pot fi puse pe seama Uniunii Europene, ci țin mai degrabă de poziția liderilor din cele două țări, susține analistul politic Nicolae Negru.
Totodată, el a recunoscut că procesul decizional în cadrul Uniunii Europene este dificil și birocratic, dar consideră că aceste probleme pot fi soluționate.
Referindu-se la relația unor țări din Europa cu Moscova, analistul a respins ideea că o apropiere de Rusia ar aduce gaze mai ieftine.
„Oare nu ne-a învățat pe noi faptul că Rusia folosește gazele ca armă politică? Dacă noi avem demnitate, dacă zicem că suntem independenți, suverani și așa mai departe, trebuie să luăm acest lucru în calcul. Europa, din cauza dependenței pe care și-a creat-o pe parcursul anilor, dependența de energia rusă, s-a pomenit într-o situație penibilă pur și simplu. I-a luat mult timp ca să-și vină în fire după această invazie a Ucrainei”, a amintit Nicolae Negru.
Precizăm că adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Federației Ruse a fost blocată, pe 23 februarie, la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles, cu o zi înainte de marcarea a patru ani de la declanșarea agresiunii militare rusești la scară largă împotriva Ucrainei.
Ungaria și-a condiționat explicit votul de reluare a livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Drujba”, o cerință pe care Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, a calificat-o ca fiind lipsită de legătură cu conținutul pachetului.
CITIȚI ȘI:
