Discursui lui Volodimir Zelenski în Parlamentul European: „Facem tot ce putem pentru a opri acest război”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a solicitat Parlamentului European (PE), pe 24 februarie, stabilirea unei dăți calendaristice pentru aderarea țării sale la blocul comunitar și garanții de securitate credibile, cele două condiții pe care Kievul le consideră esențiale pentru a împiedica o nouă rundă de agresiune rusă după un eventual armistițiu.
Solicitările au fost făcute la sesiunea plenară extraordinară a Parlamentului European, convocată la Bruxelles pentru a marca patru ani de la declanșarea invaziei militare a Rusiei împotriva Ucrainei.
Sesiunea plenară extraordinară din 24 februarie, desfășurată la Bruxelles, a constituit al doilea eveniment de acest tip marcat de prezența președintelui ucrainean în fața PE, după sesiunea din 19 noiembrie 2024, care a marcat 1.000 de zile de la invazie. De data aceasta, Zelenski a intervenit prin videoconferință din Kiev.
Adresându-se deputaților, Zelenski a exprimat recunoștință pentru sprijinul continuu, menționând că „nu am ales noi acest război, nu l-am provocat și facem tot ce putem pentru a-l opri”.
Președintele ucrainean a avertizat că absența unei date clare de aderare oferă Kremlinului un instrument de manipulare politică pe termen lung: „Dacă nu există o dată și nicio garanție, Putin va găsi o modalitate de a bloca Ucraina timp de decenii, împărțind Europa”.
Liderul de la Kiev a solicitat Parlamentului European garanții de securitate robuste pentru perioada post-conflict, fixarea unei date pentru aderarea la Uniunea Europeană și intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei, cu accent pe flota-fantomă de petroliere și pe sectorul financiar rus.
„Parlamentul European nu a dezamăgit Ucraina în acești patru ani. Securitatea Ucrainei este securitatea Europei, libertatea Ucrainei este libertatea Europei, iar viitorul Ucrainei este în Europa”, a declarat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, în deschiderea sesiunii extraordinare de la Bruxelles.
Sesiunea a fost structurată în trei etape: alocuțiunea lui Zelenski, dezbaterea parlamentară cu participarea liderilor grupurilor politice și votul pentru o rezoluție comună - document care condamnă agresiunea militară a Rusiei ca o „flagrantă încălcare a dreptului internațional și a Cartei ONU”.
Rezoluția adoptată de PE solicită decuplarea energetică completă de Rusia - eliminarea treptată a petrolului, produselor petroliere, uraniului îmbogățit și combustibilului nuclear rusesc - și dezafectarea permanentă a conductelor Nord Stream.
Membrii legislativului european cer, de asemenea, interzicerea intrării în spațiul Schengen pentru personalul militar rus implicat în război și desemnarea Grupului Wagner drept organizație teroristă.
Declarația comună semnată marți de Roberta Metsola, António Costa, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, confirmă angajamentul de 90 de miliarde de euro în 2026-2027, din care 60 de miliarde pentru nevoi militare.
Cele trei instituții au reafirmat că Ucraina „poate conta pe sprijinul deplin în procesul de aderare și reconstrucție postbelică”.
Rezoluția Parlamentului European nu are caracter juridic obligatoriu. Parlamentul nu deține competența de a stabili o dată de aderare - aceasta este o decizie a Consiliului UE, adoptată prin unanimitate, conform tratatelor Uniunii Europene. Comisia elaborează rapoartele de progres, Consiliul deschide și închide capitolele de negociere, iar Parlamentul emite avizul conform în etapa finală. Sesiunea extraordinară din 24 februarie 2026 nu a schimbat niciunul dintre acești pași procedurali.
Angajamentul de 90 de miliarde de euro nu reprezintă fonduri noi în integralitate: o componentă substanțială corespunde împrumutului de sprijin aprobat deja de Parlamentul European pe 11 februarie 2026, prin trei acte legislative distincte.
Totodată, declarația comună din 24 februarie menționează disponibilitatea de a contribui la garanții „robuste și credibile”, fără a specifica forma juridică sau angajamentele bilaterale ale statelor membre.
CITIȚI ȘI:
