Revista presei | Patru ani de război în Ucraina: impactul asupra Republicii Moldova
Pe primele pagini ale publicațiilor naționale găsim numeroase articole în care este analizat impactul celor patru ani de război din țara vecină, Ucraina, și asupra R. Moldova. Din presă mai aflăm că la patru ani de la începutul invaziei rusești în Ucraina, Ministerul Culturii cere instituțiilor să fie informat despre invitarea artiștilor din țările „condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată”.
Patru ani de război în Ucraina – realitatea care nu mai permite iluzii. E titlul unui editorial semnat de istoricul și analistul politic Anatol Țăranu. 1 462 de zile de război înseamnă o generație de copii care au crescut sub sirene, milioane de destine frânte, orașe transformate în ruine, economii devastate și o ordine de securitate europeană profund zdruncinată. Înseamnă patru ani în care ideea de pace pe continentul european a fost pusă sub semnul întrebării, rezumă Anatol Țăranu în articolul publicat de IPN. „Pentru Republica Moldova, invazia declanșată de Federația Rusă în 2022 a demonstrat fără echivoc că neutralitatea declarativă nu constituie un scut împotriva unui actor revizionist. (...) neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, în absența unor garanții externe solide și a unei capacități reale de apărare, riscă să fie percepută nu ca un factor de stabilitate, ci ca o vulnerabilitate strategică. ”
Războiul sângeros din Ucraina a afectat și securitatea națională a Republicii Moldova, constată TVR Moldova, precizând că zeci de rachete și drone rusești au traversat ilegal spațiul aerian, iar unele au căzut la sol, provocând pagube materiale și panică printre oameni. În anumite situații a fost nevoie de detonarea unor componente periculoase ale unor aparate militare de zbor, observă postul de televiziune. Cel mai recent caz a a fost înregistrat în luna ianuarie, când o dronă, cu 50 de kilograme de explozibil, a căzut într-o gospodărie din satul Crocmaz, raionul Ștefan-Vodă, menționează TVR Moldova. Creșterea cazurilor de contrabandă cu armament și muniții, a traficului de droguri și de persoane, precum și a migrației ilegale - sunt alte provocări despre care vorbesc autoritățile de la Chișinău, observă sursa citată.
Războiul Rusiei a demonstrat cât de aproape poate ajunge pericolul, a menționat, citat de Europa Liberă, consilierul președintei Maia Sandu pentru securitate națională și apărare, Stanislav Secrieru. Oficialul a amintit că unul dintre obiectivele declarate ale Kremlinului a fost crearea unui coridor terestru până în R. Moldova — scenariu care ar fi pus sub semnul întrebării însăși existența statului nostru. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat se datorează rezistenței Ucrainei, remarcă Stanislav Secrieru. În opinia lui Nicu Popescu, fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, dacă până în 2022 aderarea la Uniunea Europeană însemna, în primul rând, asigurarea prosperității economice și a consolidării democrației, din 2022 încoace, aderarea la UE reprezintă, în egală măsură, pace și securitate, nu doar prosperitate.
Potrivit lui Dumitru Alaiba, fost vicepremier și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, războiul a expus vulnerabilitățile economiei RM, declanșând cea mai grea criză economică din ultimele decenii. „Inflație, investitori speriați, lanțuri logistice rupte, exporturi blocate, secete devastatoare, șantaj energetic. Acestea s-au pliat perfect pe blocajele structurale ale economiei”, remarcă expertul, citat de Europa Liberă. „Nu am gestionat doar crize, împărțind compensații. A trebuit să regândim modelul economic, să încurajăm investițiile, să eliberăm economia, să accelerăm parcursul ireversibil de integrare în piața UE. ” Iar Oazu Nantoi, expert în problematica transnistreană, amintește că agresiunea frontală a Rusiei a determinat Ucraina să închidă, la 28 februarie 2022, porțiunea transnistreană a frontierei moldo-ucrainene, conștientizând riscul legat de prezența militară ilegală a Rusiei în stânga Nistrului. „Totodată, marionetele de la Tiraspol au primit un mesaj dur din partea Kievului cu privire la consecințele posibilelor provocări realizate la comanda Rusiei, iar regimul din „rmn”, în condițiile rezistenței eroice a poporului ucrainean pe linia frontului, a devenit totalmente izolat de Rusia. ”
Și Newsmaker a analizat impactul celor patru ani de război în Ucraina asupra R. Moldova. Războiul a plasat Tiraspolul într-o situație critică, notează publicația. După ce Ucraina a sistat tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său, regiunea transnistreană a rămas fără gazul livrat gratuit, ceea ce a declanșat o criză energetică de durată, amintește autorul articolului. În prezent, republica nerecunoscută primește gaz printr-o schemă complicată și în volume mai reduse. În consecință, marile întreprinderi industriale funcționează la jumătate de capacitate, exporturile au scăzut considerabil, iar veniturile bugetare s-au redus brusc. Totodată, mecanismul actual de livrare a gazului, achitat de Rusia, rămâne instabil, ceea ce agravează și mai mult situația economică deja fragilă a regiunii, conchide Newsmaker.
Pentru Republica Moldova, acești patru ani au schimbat definitiv ecuația securității, constată comentatorul politic Laurențiu Pleșca, într-un articol publicat de Agora. Iluzia neutralității protectoare a fost demontată, atrage atenția expertul. Războiul din Ucraina nu este un conflict îndepărtat. Este realitatea geopolitică care ne redefinește viitorul și ne afectează economia, instituțiile, oamenii. Presiunile energetice, campaniile hibride și interferența electorală fac parte din aceeași logică imperială care a produs invazia din 2022, explică autorul articolului.
La 12 ani de la declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, securitatea în regiunea Mării Negre rămâne fragilă, iar perspectivele unei păci reale sunt încă îndepărtate, scrie postul public de televiziune Moldova 1, care îl citează pe Mihai Isac, expert în spațiul Mării Negre. Comentatorul politic susține că rezistența Ucrainei înseamnă stabilitatea întregii regiuni, iar o eventuală soluție impusă ar putea genera riscuri majore pentru Republica Moldova și România. „Trebuie să înțelegem că, în acest moment, Ucraina nu este un stat învins pe câmpul de luptă. (...) Faptul că în 2026 suntem la 12 ani de război și Ucraina încă rezistă spune foarte multe despre caracterul acestui popor, iar susținerea Ucrainei este o garanție pentru securitatea R. Moldova și României. Orice zi în care armata rusă este ținută departe de granițe este o zi câștigată de democrația din R. Moldova”, a declarat Mihai Isac, în cadrul jurnalului de știri de la Moldova 1.
În ziua în care s-au împlinit patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, peisajul politic de la Chișinău a fost marcat de un contrast izbitor între mesajele de solidaritate ale guvernării și tăcerea ostentativă a principalelor figuri din opoziția parlamentară, atrage atenția Ziarul Național. În timp ce comunitatea internațională și conducerea R.Moldova au reafirmat sprijinul pentru țara vecină, lideri precum Igor Dodon, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu sau Mark Tkaciuc au ales să ignore complet semnificația acestei zile, observă autorul articolului. Primarul capitalei și liderul Mișcării Alternativa Națională, Ion Ceban, a transmis un mesaj prin care condamnă „războiul” din Ucraina, însă a recurs la un exercițiu de echilibristică retorică, comentează Ziarul Național. Deși a vorbit despre suferință și distrugeri, Ion Ceban a evitat, ca și în dățile precedente, să menționeze Federația Rusă drept statul care a declanșat invazia, remarcă sursa citată. Această discrepanță între discursul public și realitatea de pe teren subliniază fragmentarea societății și a clasei politice din R. Moldova în raport cu războiul din țara vecină, comentează Ziarul Național. În timp ce puterea de la Chișinău numește clar agresorul, opoziția pare să mizeze pe o strategie a „neutralității prin tăcere”, conchide publicația.
Radio Chișinău transmite că peste 70 de organizații din R. Moldova au semnat o declarație comună prin care solicită o pace justă și durabilă în Ucraina, la patru ani de la declanșarea războiului. În această zi de comemorare și reflecție, societatea civilă din Rep. Moldova își reafirmă sprijinul pentru poporul Ucrainei și angajamentul pentru o pace care să protejeze viețile, să respecte regulile și să ofere un viitor sigur pentru întreaga regiune, transmite Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), promotorul acestei inițiative. Directorul executiv al IPRE, Iulian Groza, a declarat, citat de Radio Chișinău, că războiul din Ucraina trebuie oprit, însă pacea nu poate fi construită cu ignorarea dreptului internațional și a suveranității statelor. El a subliniat că sprijinul pentru Ucraina înseamnă, de fapt, sprijin pentru propria securitate a Republicii Moldova, iar unitatea și solidaritatea sunt esențiale în fața agresiunii.
Publicațiile naționale atrag atenția la o măsură enunțată de Ministerul Culturii, care prevede că instituțiile publice de cultură și companiile private ar urma să informeze când intenționează să invite sau să implice artiști din străinătate, în special din statele CSI, în spectacole, concerte, festivaluri sau alte activități cultural-artistice organizate în Republica Moldova. Ministerul a anunțat măsura abia la patru ani de la invazia rusă la scară largă în Ucraina, marți, 24 februarie, remarcă Ziarul de Gardă. Astfel, managerii instituțiilor culturale „trebuie să evalueze din timp eventualele riscuri” și să notifice Ministerul Culturii, înainte de anunțarea publică și punerea în vânzare a biletelor evenimentelor, despre invitarea și/sau implicarea unor oameni de creație din străinătate pentru participare în cadrul proiectelor, programelor și activităților cultural-artistice organizate și desfășurate pe teritoriul R. Moldova, din statele CSI și „cele condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată”, mai scrie ZdG.
Iar Moldpres relatează că în seara zilei de 24 februarie, în centrul capitalei a fost organizat un marș de solidaritate cu Ucraina. Participanții la eveniment au mers spre sediul Ambasadei Federației Ruse, purtând drapelul Ucrainei în semn de solidaritate cu statul vecin. De asemenea, participanții au purtat pancarte cu mesaje de susținere a Ucrainei și a eroilor acestei țări. Ajunși în fața sediului Ambasadei Federației Ruse, participanții au intonat imnul Ucrainei și a fost ținut un minut de reculegere în memoria persoanelor care și-au pierdut viața în război, mai scrie agenția de știri.
Din presă mai aflăm că elevi din aproape 800 de școli din întreaga republică s-au alăturat campaniei „O scrisoare ține loc de îmbrățișare” și au scris 20.000 de scrisori prin care și-au exprimat sprijinul pentru copiii din Ucraina.
