„Nu apărăm privilegii, apărăm justiția”: Pedepsele pentru agresarea magistraților ar putea fi înăsprite
Protecția judecătorilor și procurorilor ar putea fi consolidată prin articole distincte în Codul penal și Codul contravențional, însă forma finală a noilor modificări legislative nu a fost încă stabilită. Reprezentanții sistemului judecătoresc au cerut, la consultările publice organizate, pe 2 martie, de Comisia parlamentară juridică, pentru numiri și imunități, incriminări separate pentru amenințarea și agresarea magistraților.
CSM: „Atunci când puterea judecătorească este intimidată, fiecare cetățean are de pierdut”
Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au subliniat, la consultările publice, necesitatea unor norme speciale, distincte de cele deja existente în legislație.
„Acest proiect de lege nu vine să apere privilegiile judecătorilor. El vine să apere un principiu fundamental - funcționarea independentă a justiției în Republica Moldova. În ultimele luni, am asistat la agresiuni fizice în sala de judecată, agresiuni asupra judecătorilor în birourile lor de serviciu, amenințări directe împotriva judecătorilor și a familiilor lor, campanii de intimidare și presiune psihologică în mediul online. Nu discutăm despre critici la adresa modului în care funcționează justiția, discutăm despre violență și încercări de a influența actul de justiție prin forță și frică”, a declarat Sergiu Caraman, președintele CSM.
El a insistat că reglementarea trebuie să transmită un semnal ferm în societate.
„Atacul asupra unui judecător nu este un conflict personal. Este un atac asupra întregii puteri judecătorești. Atunci când puterea judecătorească este intimidată, fiecare cetățean are de pierdut. De aceea, considerăm că norma trebuie să fie una specială și incriminată separat”, a punctat Sergiu Caraman.
Astfel, președintele CSM a solicitat ca amenințarea sau agresarea judecătorului să nu fie tratată doar ca o circumstanță agravantă într-o infracțiune deja existentă, ci să fie prevăzută într-un articol distinct al Codului penal și al Codului contravențional.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și-a exprimat susținerea pentru a spori protecția magistraților, dar a atras atenția asupra unor probleme de coerență legislativă.
„Curtea Supremă de Justiție susține adoptarea unui cadru normativ care să sancționeze comportamentul agresiv în instanțele de judecată și amenințarea judecătorilor sau a familiilor acestora. Totuși, am identificat anumite lacune. Sunt situații în care aceeași abatere poate fi sancționată și în cadrul ședinței de judecată pentru încălcarea ordinii, și contravențional, ceea ce poate duce la o dublă sancționare. Aceste aspecte trebuie clarificate”, a declarat Stela Procopciuc, președinta interimară a CSJ.
Un alt punct sensibil vizează delimitarea clară dintre ultraj și critica legitimă.
„Noțiunea de ultraj este una sensibilă. Există o linie foarte fină între ultraj și critica legitimă. Pentru claritatea legii, trebuie să definim mai precis această noțiune, astfel încât să nu fie afectat dreptul la libera exprimare”, a mai menționat Stela Procopciuc.
Aceeași sursă a sugerat, de asemenea, că noile prevederi ar putea fi integrate ca alineate agravante în articolele existente, pentru a evita fragmentarea excesivă a normelor.
Și procurorii cer protecție
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a solicitat ca protecția să fie extinsă și asupra procurorilor, argumentând că aceștia se confruntă cu riscuri similare.
„Articolul 349 din Codul penal, în forma actuală, prevede un scop special care, de multe ori, face imposibilă calificarea corectă a unei amenințări sau a unei violențe împotriva procurorului. Am identificat foarte puține cazuri în care astfel de fapte au fost încadrate corespunzător. În practică, ele sunt adesea calificate drept huliganism, iar efectul punitiv nu este suficient”, a declarat Eduard Panea, membru al CSP.
Acesta a amintit și un caz grav care a avut loc în 2019.
„Un caz din 2019 a vizat o procuroră care, revenind din sala de judecată, a fost lovită în cap, suferind fractură craniană. Dacă lăsăm cadrul legal în forma actuală, riscul de autocenzură profesională poate persista”, a precizat Eduard Panea.
La rândul său, membra CSP, Aliona Nesterov, a susținut necesitatea unei abordări unitare.
„Conceptul este binevenit și vine să asigure independența sistemului judecătoresc și a procuraturii, deopotrivă. Trebuie să ne așezăm și să analizăm atent ce norme se dublează și ce trebuie armonizat, pentru a avea o protecție reală, nu doar formală”, a remarcat Aliona Nesterov.
Guvernul: „Este o chestiune de politică penală”
Ministerul Justiției susține proiectul, însă va propune ajustări tehnice înainte de lectura a doua din Parlament.
„Eu cred că propunerile Consiliului Superior al Magistraturii de a defini infracțiuni separate țin de politica penală a statului. Este o chestiune de oportunitate legislativă. Eu aș accepta această modalitate de reglementare, cu condiția să coordonăm tehnic prevederile pentru a evita dubla sancționare și posibilitatea de a manipula cu legea. Niciun tratat internațional în domeniul drepturilor omului nu protejează abuzul libertății de exprimare. O critică constructivă este acceptabilă, dar dacă depășește măsura și devine abuz, ea trebuie sancționată”, a declarat, la consultări, Lilian Apostol, secretar de stat la Ministerul Justiției.
Acesta a menționat și necesitatea unor mecanisme clare de aplicare a legii, inclusiv în situațiile în care judecătorul este victima faptei și nu poate examina cauza.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne a atras atenția asupra formulărilor care ar putea crea dificultăți în practică.
„Trebuie să atragem atenție la formele agravante propuse. Gesturile sau conduitele nonverbale pot constitui formă de jignire. Aceste norme agravante pot dubla prevederile de la alineatul 1 privind jignirea intenționată a demnității sau reputației profesionale a judecătorului. Norma trebuie să fie una clară și ușor de aplicat pentru agenții constatatori ai poliției. De asemenea, considerăm oportună extinderea protecției și asupra procurorilor și funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, a menționat Vitalie Răilean, reprezentant al MAI.
Tot el a propus analizarea posibilității extinderii protecției și asupra altor funcționari publici cu statut special.
Comisia parlamentară juridică, pentru numiri și imunități urmează să analizeze toate observațiile și să decidă forma finală a proiectului de lege înainte de lectura a doua.
Precizăm că persoanele care amenință sau agresează judecătorii vor fi sancționate penal, iar pentru ultragierea magistraților, adică pentru jignirea intenționată a acestora, sunt prevăzute pedepse contravenționale. În cazul acțiunilor însoțite de violență, sancțiunile vor fi de până la opt ani de închisoare.
Inițiativa a fost semnată de un grup de deputați din majoritatea parlamentară, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și operează modificări în codurile Penal și Contravențional. Proiectul a fost votat de Parlament în prima lectură în ședința din 19 februarie curent.
CITIȚI ȘI:
