Revista presei internaționale | În plin conflict cu SUA și Israel, Iranul își alege un nou lider; Europa ia măsuri împotriva amenințărilor militare ale Teheranului
Presa internațională continuă să urmărească evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, unde forțele americane și israeliene atacă de cinci zile ținte militare și infrastructura nucleară a Iranului. Agențiile de presă descriu escaladarea rapidă a confruntărilor, cu implicații militare și politice majore pentru regiune și pentru economia globală. Publicațiile occidentale analizează și riscul extinderii conflictului dincolo de Orientul Mijlociu. Obiectivele vizitei cancelarului Germaniei în Statele Unite se numără printre alte teme abordate de presa străină.
După cinci zile de la începutul operațiunii împotriva regimului de la Teheran, forțele americane au distrus 17 nave iraniene și un submarin, relatează Europe1 cu referire la un anunț al șefului Comandamentului Central al Statelor Unite, amiralul Bradley Cooper. El a precizat că forțele americane au lovit aproape 2.000 de ținte și folosesc bombardiere strategice pentru a neutraliza orice obiectiv care ar putea amenința trupele SUA. În operațiune sunt implicați peste 50.000 de militari și 200 de avioane, iar atacurile au loc fără întrerupere, fiind distruse sute de rachete balistice, lansatoare și drone iraniene, notează Europe1 citând aceeași sursă. De la începutul acțiunii, Iranul ar fi răspuns cu peste 500 de rachete balistice și peste 2.000 de drone lansate împotriva forțelor americane, Israelului și aliaților acestora din Orientul Mijlociu, mai scrie Europe1.
Emiratele Arabe Unite analizează posibilitatea unor măsuri militare pentru a opri atacurile cu drone și rachete lansate de Iran, scrie Axios. Publicația notează că țara a fost cea mai afectată din regiune, primind peste 800 de lovituri asupra infrastructurii civile și a obiectivelor petroliere. Deși nu sunt implicate direct în război, Emiratele Arabe Unite iau în considerare „măsuri active de apărare” pentru a-și proteja teritoriul. În paralel, atacurile iraniene s-au extins și asupra altor state din regiune, iar Grecia a trimis nave și avioane pentru a sprijini apărarea Ciprului, consemnează Axios.
Trei avioane americane F-15E au fost doborâte accidental de un pilot kuweitian în timpul unuia dintre raidurile aeriene asupra Iranului, dar toți membrii echipajelor s-au catapultat și sunt în siguranță, relatează The Wall Street Journal. Incidentul a avut loc după ce mai multe drone iraniene au intrat în spațiul aerian al Kuweitului, provocând moartea a șase militari americani într-un atac asupra unui centru tactic din port, precizează ziarul. Kuweitul a recunoscut accidentul și a participat la operațiunea de salvare, remarcă The Wall Street Journal.
Reuters scoate în evidență anunțul președintelui SUA, Donald Trump, făcut pe rețeaua Truth Social, în care avertizează că, în caz de necesitate, marina americană va escorta navele petroliere prin Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura tranzitul. În plus, liderul de la Casa Albă a subliniat că este pregătit să folosească forțele armate pentru a menține deschise rutele maritime esențiale. Trump a subliniat că obiectivul este menținerea fluxului liber de energie către piețele mondiale, indiferent de situație, mai scrie Reuters, amintind că Iranul amenință cu atacuri ale navelor petroliere care traversează strâmtoarea Ormuz, prin care se transportă aproximativ 20% din petrolul consumat zilnic la nivel mondial.
Între timp, Consiliul Experților din Iran l-a ales conducător suprem al țării pe Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem Ali Khamenei, informează Iran International. Decizia a fost luată de Adunarea Experților, instituția responsabilă prin Constituție cu desemnarea liderului suprem, precizează publicația. Presa de opoziție susține că asupra membrilor forului ar fi existat presiuni din partea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, care dorea o tranziție rapidă pentru a evita instabilitatea politică. Moartea lui Ali Khamenei, confirmată de presa de stat, ar fi survenit în urma unui atac al SUA și Israelului asupra reședinței sale, după 37 de ani la conducerea Iranului.
Înaintea anunțului privind alegerea noului conducător suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, The Times of Israel relata că SUA și Israelul au lovit clădirea Consiliului Experților din Iran, responsabil cu desemnarea noului ayatollah. Imagini difuzate de presa iraniană și pe rețelele sociale arată distrugerile provocate de atac, notează The Times of Israel. Surse citate de publicație precizează că în clădire se aflau înalți clerici, însă numărul acestora rămâne necunoscut. Consiliul Experților are în total 88 de membri, dar nu se știe câți erau prezenți în momentul atacului, mai scrie The Times of Israel.
Războiul din Iran riscă să devină un conflict de durată, în ciuda promisiunilor președintelui Donald Trump privind o intervenție rapidă, estimează analiștii citați de Financial Times. Potrivit acestora, obiectivele declarate de Trump – de la oprirea programului nuclear până la schimbarea regimului – sunt neclare, iar administrația americană nu are un plan evident de ieșire din conflict. Iranul nu reprezenta o amenințare militară directă pentru SUA, consideră experții, avertizând că schimbarea regimului nu poate fi realizată doar prin atacuri aeriene. Conflictul ar putea deveni o confruntare de uzură, cu riscuri majore pentru stabilitatea regiunii și pentru economia americană, semnalează Financial Times.
Euronews atrage atenția asupra avertismentului transmis de Ministerul de Externe al Iranului, care a amenințat că orice acțiune a statelor europene în Orientul Mijlociu ar putea fi considerată „act de război”. Postul paneuropean de televiziune notează că avertismentul vine în contextul în care țările europene încearcă să-și consolideze apărarea, deoarece războiul din Iran riscă să se extindă dincolo de Orientul Mijlociu și să creeze o amenințare la adresa securității Europei. Expertul ucrainean în aviație, Valeriy Romanenko, a explicat însă la postul Kiev24 că rachetele balistice iraniene nu reprezintă o amenințare reală pentru Europa, deoarece se bazează pe tehnologii vechi și sunt lansate din poziții fixe. El a explicat că datele prezentate de Iran ar fi exagerate, iar pentru a atinge orașe europene ar fi necesare modificări majore ale acestor rachete.
Rusia este nemulțumită de atacurile SUA și Israel asupra Iranului, dar nu poate sprijini semnificativ Teheranul, notează Bloomberg, citând surse apropiate Kremlinului. Deși Vladimir Putin a semnat un pact de cooperare strategică cu Iranul, acesta nu prevede ajutor militar reciproc, iar pierderile masive de echipament în războiul din Ucraina limitează capacitatea Rusiei de a sprijini Iranul, consideră experții intervievați de Bloomberg. Aceștia subliniază că războiul din Iran nu afectează semnificativ capacitatea Rusiei de a continua lupta în Ucraina, deoarece Moscova produce local dronele Shahed și nu mai depinde de livrările iraniene. În schimb, cererea ridicată de rachete antiaeriene în țările Golfului ar putea întârzia livrările de armament american către Ucraina, avertizează experții citați de Bloomberg.
Asemenea temeri a exprimat și comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, într-un interviu oferit postului Radio Free Europe. Potrivit oficialului, evenimentele din Iran ar putea afecta livrările globale de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană, inclusiv pentru Ucraina. Andrius Kubilius a subliniat că producția anuală de rachete antiaeriene Patriot în SUA este limitată, ajungând la aproximativ 700 de unități, iar intensitatea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea întârzia livrările către Ucraina. În același interviu pentru Radio Free Europe, Kubilius a anunțat că va demara în această săptămână un turneu pentru a vizita producătorii europeni și a accelera transferul rachetelor către Ucraina.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a costat Kremlinul aproximativ 2,5 trilioane de dolari, arată analiza jurnaliștilor Defense News, David Henderson și Ryan Sullivan. Potrivit estimărilor acestora, peste 325.000 de soldați ruși au fost uciși și 875.000 răniți sau dați dispăruți, iar pierderile de echipamente militare și cheltuielile operaționale se ridică la sute de miliarde de dolari. Defense News subliniază că economia rusă a fost afectată de sancțiuni internaționale, exodul a 650.000 de cetățeni și blocarea activelor de 340 de miliarde de dolari, ceea ce a dus la pierderi semnificative, estimate la peste 1 trilion de dolari. În total, costul războiului depășește Produsul Intern Brut anual al Rusiei, estimat la 2,2 trilioane de dolari, constată Defense News.
Mai multe publicații occidentale comentează întâlnirea cancelarului german, Friedrich Merz, cu președintele american Donald Trump în Biroul Oval. Politico scrie că întâlnirea a scos în evidență strategia liderului german de a evita confruntările publice pentru a menține o relație bună cu Washingtonul, în special pe teme precum Ucraina și comerțul. Potrivit publicației, Merz a ales să nu-l contrazică pe Trump în fața camerelor, preferând să își susțină punctele de vedere în discuții private. Obiectivul său principal a fost să convingă SUA să exercite presiuni mai dure asupra Moscovei prin sancțiuni, pentru a grăbi încheierea războiului din Ucraina, notează publicația. În același timp, Merz a subliniat că un acord de pace durabil este posibil doar cu implicarea și sprijinul Europei, motiv pentru care evită o confruntare deschisă cu liderul american, conchide Politico.
