Barometrul școlar 2025: Plăți informale în sumă de 20 de milioane de lei anual în școli
Plățile informale continuă să fie o practică răspândită în sistemul de învățământ din Republica Moldova, iar contribuțiile părinților reprezintă un sprijin financiar semnificativ pentru funcționarea școlilor. Potrivit datelor Barometrului școlar 2025, părinții contribuie anual cu aproximativ 33.7 milioane de lei pentru diverse cheltuieli ale instituțiilor de învățământ, iar aproape două treimi din această sumă sunt plăți neoficiale.
Datele studiului arată că 11.2 milioane de lei sunt plăți în numerar către asociațiile de părinți, iar 2.2 milioane de lei reprezintă contribuții în bunuri oferite prin intermediul acestora.
În același timp, 9.3 milioane de lei sunt plăți neoficiale în bani, iar alte 11 milioane de lei sunt bunuri oferite informal.
Autorii studiului avertizează că fenomenul are caracter sistemic și poate afecta echitatea în educație, deoarece resursele private ale părinților ajung să completeze în mod constant finanțarea școlilor.
*„Plățile informale reprezintă un mecanism sistemic de finanțare a școlilor, cu riscuri ridicate de inechitate, presiune și lipsă de transparență”, se arată în raport.
Potrivit cercetării, un părinte care confirmă existența acestor solicitări este rugat să contribuie, în medie, de aproximativ 2.6 ori pe an la asociația de părinți și de 2.9 ori pe an prin plăți informale în bani.
Contribuțiile în bunuri sunt solicitate, în medie, de două ori pe an. Aceste solicitări apar, de regulă, în contextul unor cheltuieli legate de îmbunătățirea condițiilor din clasă, organizarea activităților școlare sau procurarea unor materiale necesare procesului educațional, arată studiul.
Valoarea medie a plăților raportate de părinți este de aproximativ 600 de lei pentru contribuțiile către asociația de părinți și 650 de lei pentru plățile informale în numerar. În cazul bunurilor, valoarea medie este estimată la 540 de lei pentru contribuțiile către asociații și 1.010 lei pentru plățile informale.
Studiul arată că fiecare al doilea elev confirmă solicitarea de contribuții în bani sau bunuri în școală. Cel mai des, aceste solicitări sunt atribuite unor părinți sau asociațiilor de părinți, însă aproximativ trei sferturi dintre elevi spun că și diriginții sunt implicați în astfel de colectări.
În ceea ce privește consecințele refuzului de a contribui, 85% dintre părinți spun că nu există efecte asupra elevilor, însă percepția elevilor este diferită. Potrivit răspunsurilor acestora, cele mai frecvente consecințe sunt excluderea din activități extrașcolare (25%), agresiunea verbală din partea colegilor (22%) sau marginalizarea în colectiv (20%).
Raportul mai arată că asociațiile de părinți există în aproximativ 61% dintre școli, iar în 84% dintre aceste cazuri sunt înregistrate legal. Totuși, nivelul de informare rămâne redus: doar 43% dintre părinți confirmă înregistrarea legală a asociației, iar aproape jumătate spun că nu cunosc acest aspect.
De asemenea, transparența utilizării banilor colectați rămâne limitată. Doar 58% dintre părinți spun că sunt informați despre cum sunt cheltuite fondurile colectate de asociațiile de părinți, iar în cazul plăților informale doar 26% declară că știu unde ajung banii.
Un alt rezultat care atrage atenția în studiu ține de modul în care diferitele categorii percep fenomenul. Patru din zece elevi spun că privesc pozitiv plățile informale solicitate în școli, în timp ce în rândul adulților sprijinul pentru această practică este mult mai redus. Doar aproximativ unul din zece părinți și profesori consideră acceptabile astfel de contribuții, iar în rândul directorilor proporția scade la aproximativ 3%, mai arată raportul.
Autorii studiului susțin că banii adunați de la părinți ajung să acopere o parte dintre cheltuielile care, în mod normal, ar trebui asigurate din finanțarea publică a școlilor.
„Sistemul de educație gratuită, de facto, este suplinit masiv de resurse private ale părinților”, se menționează în raport.
Barometrul atrage atenția că această practică poate afecta egalitatea de șanse în educație, deoarece activitățile școlare sau extracurriculare ajung uneori să depindă de capacitatea financiară a familiilor.
Fenomenul plăților informale este menționat și în proiectul Programului de implementare a Strategiei „Educația 2030” pentru perioada 2026-2030, lansat joi, 5 martie, pentru consultări publice de Ministerul Educației și Cercetării. Autoritățile propun măsuri precum clarificarea cadrului legal privind contribuțiile părinților, creșterea transparenței fondurilor extrabugetare și sancționarea solicitării plăților informale în școli.
Barometrul școlar 2025 a fost realizat de organizația CIVIS. La cercetare au participat aproape 2.200 de elevi din clasele a V–XII-a, circa 1.600 de părinți, aproximativ 2.500 de cadre didactice și 95 de manageri școlari.
Studiul a inclus 110 gimnazii și licee selectate aleatoriu din 71 de localități, dintre care 46 de sate și 25 de orașe.
Elevii au completat chestionarele direct în școli, în timp ce părinții, profesorii și directorii au răspuns la întrebări de la distanță.
CITIȚI ȘI:
