Expert, despre reducerea pragului de vot pentru Comisia Vetting: Guvernarea are angajamente față de UE, iar timpul presează
Reducerea cvorumului de vot pentru deciziile Comisiei Vetting, fără o justificare riguroasă, riscă să submineze credibilitatea procesului în fața partenerilor externi și a societății. O astfel de schimbare ar fi trebuit să fie propusă printr-un proiect legislativ separat, supus consultărilor publice și avizărilor instituționale prealabile, susține președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă. Totodată, analistul Nicolae Negru consideră că deciziile trebuie analizate în contextul presiunilor de timp legate de reforma justiției.
Potrivit expertului, procesul de Vetting a fost gândită special pentru a asigura un consens larg, iar devierile de la acest principiu pot compromite mecanismului de integritate.
„E o decizie nejustificată, nu a fost consultată și cred că va servi drept un semnal destul de prost inclusiv față de Comisia Europeană. Explic: se pare că nu există o criză de cvorum în această comisie pentru ca să grăbești acest vot, iar arhitectura Vettingului a fost concepută astfel încât, dacă nu ai o majoritate constituțională, să ai cel puțin un acord amplu din partea Parlamentului, de aici și acele voturi de 60 plus”, a declarat Ilie Chirtoacă la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
În viziunea președintelui CRJM, cea mai gravă problemă nu este doar conținutul modificării, ci modul „netransparent” în care a fost introdusă într-un proiect de lege, evitând consultările publice esențiale pentru o reformă de o asemenea anvergură.
„Cel mai rău lucru pe care îl vedem noi aici este însăși lipsa unor consultări veritabile și un proiect care a apărut într-un alt proiect de lege care se referă la securitatea judecătorilor. Întrebarea esențială este: de ce o asemenea grabă? Pentru că, din momentul în care ai eludat regulile de consultare publică a unui proiect, tot ce se face după va fi urmat de acea umbră de neîncredere”, avertizează președintele CRJM.
Deși oficial se invocă necesitatea fluidizării activității, Ilie Chirtoacă susține că activitatea Comisia Vetting este „funcțională”.
„Nicidecum nu era un blocaj, cel puțin nu s-a comunicat. Vorbim despre o Comisie care lucrează, cu membri internaționali și membri naționali. Da, înțeleg, nu în componență deplină, dar totuși e o Comisie care funcționează”, a conchis Ilie Chirtoacă. În cadrul aceleiași ediții, analistul politic și editorialistul Nicolae Negru consideră că modificările operate în procedura de funcționare a Comisiei Vetting trebuie analizate și în contextul presiunilor de timp legate de reforma justiției. El atrage atenția asupra modului în care a fost constituită inițial Comisia Vetting în care opoziția a fost implicată în proces.
În cadrul aceleiași ediții, analistul politic și editorialistul Nicolae Negru consideră că modificările operate în procedura de funcționare a Comisiei Vetting trebuie analizate și în contextul presiunilor de timp legate de reforma sistemului justiției. El atrage atenția asupra modului în care a fost constituită inițial Comisia Vetting în care opoziția a fost implicată în proces.
„Interesant că în 2022 opoziția a votat pentru componența acestei Comisii: trei reprezentanți locali (doi din partea partidului de la putere și unul din partidele din opoziție) și trei - din afara Republicii Moldova. Atunci opoziția a votat, deși nu conta, fiindcă partidul de guvernământ avea 61 de voturi și putea să voteze oricum. Dar Comisia de la Veneția cere să fie inclusă opoziția în acest proces”, a declarat Nicolae Negru.
Analistul explică faptul că graba autorităților poate fi legată de angajamentele asumate în procesul de integrare europeană, în timp ce procesul a depășit termenele stabilite, ceea ce pune presiune suplimentară asupra autorităților: „Eu înțeleg de ce procedează partidul de guvernământ în felul ăsta. (...) Nu avem timp fiindcă negociem cu Uniunea Europeană. Sunt probleme și guvernarea se grăbește. Probabil asta i-a determinat”, a menționat el.
„Există un blocaj. Acest Vetting trebuia să se încheie în decembrie 2025, conform strategiei de reformare a justiției. (...) Perioada a fost extinsă până la sfârșitul lunii decembrie 2026, deci timpul ne presează foarte mult. Desigur că opoziția nu se grăbește nicăieri, dar guvernarea are niște angajamente. Interesant că problema este numai reprezentantul din afara Republicii Moldova, deci nici pragul nu a fost coborât pentru membrii Comisiei care sunt din interiorul R. Moldova, iar acești reprezentanți din afară îi propune Comisia Europeană. Există deci un fel de neîncredere față de Comisia Europeană, ce nu are argumente”, a menționat Nicolae Negru.
Majoritatea parlamentară a deblocat procedura de numire a experților internaționali în comisiile pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, după tentativa eșuată de a-i promova pe Bernard Lavigne și Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor. Printr-un amendament la proiectul de lege care instituie măsuri legislative de fortificare a securității persoanelor din domeniul justiției – votat pe 5 martie, în lectura a doua – Parlamentul a prevăzut că, în situația în care candidații propuși nu obțin numărul necesar de voturi, adică trei cincimi din numărul deputaților aleși, aceștia pot fi propuși repetat, iar decizia va putea fi luată cu votul majorității simple, de 51 de deputați.
Autorul amendamentului, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Chiriac, a precizat că modificarea este necesară pentru a evita afectarea procesului de evaluare externă, mai ales în contextul constrângerilor de timp, iar procedura se referă exclusiv la membrii propuși de partenerii de dezvoltare, rămânând neschimbată pentru membrii naționali. Totodată, vicepreședintele Parlamentului, deputatul socialist Vlad Batrîncea, a declarat că amendamentul este subiectul altor legi și că ar încălca
Amintim că experții internaționali Bernard Lavigne și Herman von Hebel, propuși pentru a face parte din Comisia de evaluare externă a procurorilor, au fost votați la ședința din 26 februarie de 53 de deputați, în condițiile în care era necesară susținerea a trei cincimi dintre parlamentari, adică 61 de voturi.
Comisia de evaluare a procurorilor a fost constituită în noiembrie 2023, ca parte a reformei sistemului de justiție și a procesului de evaluare a integrității procurorilor. Din cei nouă membri, cinci sunt propuși de partenerii externi de dezvoltare.
