Procuratura nu i-ar fi prezentat toate detaliile Președinției atunci când a cerut grațierea lui Șepeli, liderul grupării care pregătea atentate în Ucraina
Președinția nu a avut pe masă toate detaliile atunci când a decis grațierea, în 2022, a lui Nicolae Șepeli, tânărul condamnat pentru trafic de droguri în Rusia și prezentat ca victimă a traficului de ființe umane de către procurori și organizații neguvernamentale.
Președinta Maia Sandu susține că a luat decizia de a-l grația pe Șepeli pentru că acesta nu avusese antecedente penale și avea o caracterizare bună din penitenciar. Totuși, ea nu cunoștea la acea vreme că Șepeli urma să iasă în libertate peste doar șapte luni.
„În lista celor cinci persoane care a venit de la Procuratura Generală (cu solicitarea de a fi grațiate – n.r.), se indica faptul că erau victime ale traficului de ființe umane. Am tot respectul față de membrii Comisiei de grațiere. Ei au examinat, au făcut interviuri. Din toți cei cinci, doar acesta a fost recomandat pentru grațiere, pentru că nu avea antecedente, pentru că nu doar caracteristica de la penitenciar a fost bună, dar și interviurile separate făcute de membrii comisiei. Acest om urma să iasă din închisoare peste șapte luni și aici a fost o problemă, această informație ne-a lipsit”, a declarat Maia Sandu, la Jurnal TV.
Șefa statului acuză procurorii că au ascuns faptul că exista deja o sentință a instanței de judecată prin care acestuia îi fusese redusă perioada de detenție și „trebuie să vedem de ce”.
Maia Sandu a precizat că încă nu a recepționat explicațiile de la Procuratura Generală: „Restul instituțiilor ne-au răspuns. Nu am nicio pretenție la membrii Comisiei de grațiere”.
În aceeași emisiune, președinta a declarat că Șepeli a ajuns în vizorul oamenilor legii în vara anului trecut, după ce Serviciul de Informații și Securitate l-a fixat ca fiind membru al grupării conduse de condamnatul Ilan Șor.
„El a fost cercetat ca membru al grupării Șor în alegeri, iar după alegeri, pentru că era urmărit, s-a observat că are și alte activități. Atunci, oamenii legii au informat Ucraina și au putut să prevină crimele”, a punctat Sandu, apreciind faptul că „instituțiile noastre au depistat la timp” și a fost „evitat un dezastru major”.
Președinta a adăugat că actul de grațiere este unul „de iertare”, folosit peste tot și „nu există niciodată 100% siguranță că acest om, după ce a fost grațiat, n-o să recidiveze și n-o să comită ilegalități sau crime”.
Amintim că serviciile speciale din Ucraina și Republica Moldova au dejucat un plan al serviciilor secrete rusești care prevedea asasinarea a cel puțin cinci personalități publice ucrainene, printre care jurnaliști, militari de rang înalt și conducători de întreprinderi strategice.
În total, 12 persoane au fost reținute în cadrul acestei operațiuni, inclusiv cinci în R. Moldova. Planurile grupării includeau metode diverse de execuție, de la utilizarea armelor de foc la mică distanță până la atacuri cu explozibili asupra automobilelor victimelor, pentru care serviciile speciale rusești au promis până la 100.000 de dolari americani, în funcție de statutul persoanei ucise.
Recrutorul grupării ar fi Nicolae Andrei Șepeli, născut în 1995, un individ cu un trecut penal încărcat în Federația Rusă. Deși fusese grațiat în Republica Moldova în anul 2022, acesta ar fi reluat legăturile cu lumea interlopă și serviciile speciale ruse, utilizând platforma Telegram pentru a primi instrucțiuni de la „curatori”.
Pe 19 februarie 2026, imediat după reținerea sa, președinta Maia Sandu a semnat decretul de revocare a grațierii acestuia în 11 aprilie 2022.
CITIȚI ȘI:
