Revista presei internaționale | Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să ducă la scumpirea petrolului; SUA demonstrează superioritate militară în fața Rusiei
Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să fie în prim-planul atenției presei internaționale. Publicațiile occidentale urmăresc implicațiile militare și politice, precum și efectele asupra securității statelor din regiune și economiei globale.
În weekend, Statele Unite și Israelul au lansat noi lovituri aeriene asupra Iranului, vizând inclusiv depozite de petrol, transmite BBC. Serviciul britanic de presă notează că tensiunile din regiune, inclusiv blocarea strâmtorii Ormuz, situată la ieșirea din Golful Persic, au provocat o reacție rapidă pe piețele energetice, prețul unui baril de petrol Brent urcând azi dimineață la aproximativ 108 dolari. Aceeași sursă precizează că e vorba de cea mai puternică scumpire a țițeiului de la invazia rusă în Ucraina, în 2022, când prețul unui baril de petrol depășise 100 de dolari. Analiștii intervievați de BBC avertizează că, dacă blocajele din Orientul Mijlociu vor continua, prețul unui baril de petrol ar putea depăși 150 de dolari, ceea ce ar duce la scumpiri ale carburanților și altor produse energetice.
Mai multe publicații scot în evidență reacția președintelui american Donald Trump la scumpirea temporară a petrolului, pe care liderul de la Casa Albă a numit-o justificată. Într-o postare pe Truth Social, președintele Statelor Unite ale Americii a spus că prețurile ar urma să scadă rapid după eliminarea amenințării nucleare iraniene. Potrivit lui Trump, scumpirea temporară a petrolului este „un preț foarte mic” pentru securitatea și pacea globală.
Într-un interviu pentru ABC News, Donald Trump a justificat războiul, afirmând că Statele Unite au împiedicat Iranul să preia controlul asupra Orientului Mijlociu. El a spus că nu poate estima cât va dura conflictul, dar nu a exclus trimiterea forțelor speciale pentru a prelua uraniul îmbogățit al Iranului. Washingtonul vrea să se asigure că Iranul nu va putea dezvolta arme nucleare în viitor, a subliniat Trump în același interviu oferit postului ABC News. Trump a comentat și numirea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului, avertizând că acesta nu va rămâne mult timp la putere dacă nu va avea aprobarea Statelor Unite ale Americii.
Pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, AFP relatează despre o discuție purtată la telefon de liderul francez Emmanuel Macron cu președintele iranian Masoud Pezeshkian. Potrivit agenției de presă, în timpul convorbirii cu oficialul de la Teheran, Macron a pledat pentru încetarea imediată a atacurilor Iranului asupra țărilor din regiune și pentru asigurarea libertății navigației prin Strâmtoarea Ormuz. Aceeași agenție de presă subliniază că Macron și-a exprimat îngrijorarea față de programele nucleare și balistice ale Iranului și față de acțiunile sale destabilizatoare din Orientul Mijlociu. El a vorbit despre necesitatea unei soluții diplomatice, convenind cu președintele iranian să mențină contactul pentru continuarea dialogului.
Pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, Ucraina a trimis drone interceptoare și o echipă de experți pentru a proteja bazele militare americane din Iordania. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru The New York Times. Liderul de la Kiev a precizat că decizia a fost luată la solicitarea administrației de la Washington. Astfel, Ucraina folosește tehnologiile sale și experiența acumulată în timpul războiului cu Rusia, notează The New York Times, precizând că forțele aeriene ucrainene reușesc să intercepteze aproape 90 la sută dintre dronele de atac rusești. Aceeași publicație amintește că, în schimbul sprijinului ucrainean pentru combaterea atacurilor cu drone iraniene, liderul de la Kiev a solicitat anterior țărilor arabe să convingă Moscova să accepte un armistițiu temporar.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat, citat de Bloomberg, că actualul conflict din Orientul Mijlociu ar putea aduce anumite avantaje pentru Ucraina, blocând cooperarea militară dintre Rusia și Iran. El a spus că atacurile SUA și Israelului asupra Iranului limitează colaborarea în domeniul rachetelor și apărării, creând totodată oportunități pentru eforturi diplomatice în legătură cu Ucraina. Războiul din Ucraina ar fi putut să se încheie mai repede dacă Kievul ar fi primit același sprijin în domeniul apărării antiaeriene care a fost oferit regiunii Golfului Persic în primele șapte zile ale războiului din Orientul Mijlociu, a conchis Stubb, citat de Bloomberg.
Într-un alt articol, Bloomberg dezvăluie că mai multe petroliere care transportă petrol nerusesc spre Croația ar putea reduce dependența unor state din Uniunea Europeană de energia provenită din Rusia. Bloomberg amintește că, după invazia rusă în Ucraina, Uniunea Europeană a interzis importurile maritime de petrol rusesc, dar a permis temporar livrările prin conducte pentru Ungaria și Slovacia. Noile rute alternative pun sub semnul întrebării argumentele guvernelor din Budapesta și Bratislava, care susțineau că nu au alte opțiuni decât petrolul rusesc, notează analiștii citați de Bloomberg. Liderii Ungariei și Slovaciei, Viktor Orbán și Robert Fico, au folosit frecvent tema energiei pentru a bloca unele decizii europene privind sprijinul pentru Ucraina, relevă aceeași agenție de presă.
The Telegraph scrie că atacul Statelor Unite ale Americii asupra Iranului a avut deja un efect strategic, slăbind conducerea de la Teheran și demonstrând superioritatea militară a aviației americane față de sistemele antiaeriene rusești. Analiștii intervievați de publicație consideră că distrugerea sistemelor de apărare aeriană rusești folosite de Iran arată limitele tehnologiei militare promovate de Rusia. În opinia experților, demonstrația de forță a Washingtonului transmite și un semnal către Kremlin că Statele Unite ale Americii sunt dispuse să folosească puterea militară pentru a-și apăra interesele. Totodată, slăbirea Iranului ar putea afecta aprovizionarea Rusiei cu drone și alte echipamente militare folosite în războiul împotriva Ucrainei, conchide The Telegraph.
The Guardian descrie impactul războiului asupra localităților rurale ale Rusiei, care devin aproape pustii după plecarea bărbaților pe frontul din Ucraina. Publicația dă exemplul satului Kerciomia din Republica Komi, unde 56 de bărbați din sat – aproximativ o treime dintre cei apți de muncă – au plecat să lupte pe front, iar cel puțin 12 dintre ei au murit. În aceste condiții, autoritățile locale duc lipsă acută de forță de muncă, notează The Guardian. În ciuda pierderilor de vieți omenești în Ucraina, mulți dintre localnici repetă mesajele oficiale ale Kremlinului și spun că militarii luptă pentru a apăra Rusia, consemnează ziarul britanic.
