Regional

ÎN CONTEXT | Criza din Găgăuzia: Chișinăul, îndemnat să intervină în organizarea alegerilor de la Comrat, în baza legislației naționale

Unitatea Teritorială Administrativă (UTA) Găgăuzia se află într-o criză politică și juridică prielnică tacticilor hibride ruse, iar procesul electoral trebuie deblocat pentru a readuce autonomia în zona legalității, afirmă expertul de la WatchDog, Ștefan Bejan. Potrivit lui, autoritățile centrale trebuie să preia inițiativa organizării scrutinelor regionale, în conformitate cu legislația națională.

„S-au epuizat toate pârghiile la nivel local și Chișinăul nu mai trebuie să fie doar un simplu spectator, dar trebuie să se implice direct, pentru că acest vid de putere afectează atât situația din R. Moldova, cât și situația din Găgăuzia. Singura parte avantajată de această situație este Federația Rusă. Pentru Putin, cu cât mai mult se prelungește starea de haos instituțional, cu atât este mai bine. (...) Găgăuzia nu este o planetă aparte, este parte componentă a R. Moldova. Pe de altă parte, implicarea Chișinăului nu înseamnă că le va alege bașcanul sau deputații în Adunarea Populară. Pur și simplu, Chișinăul se va îngriji ca aceste alegeri să fie conform legislației naționale și fără corupție”, a declarat Ștefan Bejan, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.

Potrivit expertului, tensiunile actuale au apărut și pentru că autoritățile regionale nu au făcut modificările legislative necesare în ultimii ani, iar neadaptarea legislației a fost deliberată.

„Avem această modificare de legislație, avem autoritățile regionale care au avut la dispoziție doi-trei ani să facă modificările de rigoare, dar nu le-au făcut, ceea ce demonstrează că s-a creat un cadru de conflict artificial cu dorința de confruntare. O altă logică nu văd”, a precizat Ștefan Bejan.

Expertul a subliniat că autonomia are dreptul de a adopta acte legislative regionale, însă acestea nu pot contraveni legislației Republicii Moldova.

„Nu, legile naționale primează în fața celor regionale. Deci, orice lege regională locală trebuie să rezulte din realitățile legilor republicane, ceea ce, pe moment, nu se întâmplă”, a mai explicat Bejan.

Potrivit expertului WatchDog, disputa actuală nu ține de interesele cetățenilor, ci de controlul asupra instituțiilor electorale din autonomie: „Oamenii de rând nu vor simți nicio diferență. Bătălia este - cine organizează și controlează organele de conducere de acolo, de la CEC”.

Expertul mai avertizează că influența politică asupra instituțiilor electorale ar putea duce la decizii părtinitoare.

„Marea problemă la aceste alegeri este cine le organizează, cei din UTA Găgăuzia vor ei. Noua legislație republicană spune că nu pot, în condițiile în care mandatul Adunării Populare a expirat, ei nu au făcut modificările legislative pe care trebuiau să le facă. Acum, neavând un mandat întreg, nu pot face modificările legislative și singura portiță de ieșire este ca CEC-ul de la Chișinău să meargă să organizeze aceste alegeri și atât. Dar se face mare tam-tam, se întinde foarte mult, se speculează foarte mult. La Chișinău, deputații din Adunarea Populară vorbesc una, când se duc în autonomie, fac alta. Trebuie deblocat acest vid în care s-a intrat”, a mai declarat Ștefan Bejan.

În ultimele decenii, reprezentanții din autonomie au recurs frecvent la presiuni politice pentru a obține concesii din partea autorităților centrale, a amintit expertul.

„Elita politică de la Comrat s-a învățat în cei 30 de ani că a obținut foarte multe lucruri prin șantaj. Deci, de fiecare dată când vrea să obțină ceva de la Chișinău, recurgea la această metodă de șantaj, iar Chișinăul, de fiecare dată, a reacționat destul de domol, pentru că nimeni nu a fost pedepsit, niciun lider de acolo. (...) Acest lucru trebuie să se oprească și trebuie adusă UTA Găgăuzia în cadrul legal. Trebuie, în sfârșit, ca această autonomie să își facă treaba și să muncească pentru scopul declarat în anii '90. Nu să fie un instrument în războiul hibrid pe care Federația Rusă îl duce împotriva Republicii Moldova”, a conchis Ștefan Bejan.


Amintim că activistul civic Mihail Sirkeli a lansat o petiție adresată conducerii R. Moldova, cu solicitarea de a întreprinde măsuri pentru anularea Codului electoral al Găgăuziei, iar Parlamentul de la Chișinău să includă în Codul electoral al Republicii Moldova un capitol aparte care să reglementeze alegerile în Adunarea Populară și alegerile bașcanului Găgăuziei.

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei urmau să fie organizate încă pe 16 noiembrie 2025, însă regiunea nu are o autoritate electorală funcțională. Totodată, mandatul actualilor deputați a expirat și este unul limitat.

Scrutinul nu a avut loc din cauza unui blocaj instituțional prelungit, generat în principal de lipsa unei autorități electorale funcționale. Dizolvarea ilegală a Comisiei Electorale din Găgăuzia în 2023 a împiedicat pregătirile tehnice pentru alegeri, situație clarificată abia prin decizia definitivă a Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2025.

Deocamdată, nu a fost stabilită o dată exactă pentru organizarea alegerilor pentru AP, iar Chișinăul și Comratul discută, pe platformă parlamentară, soluții pentru a debloca situația.

CITIȚI ȘI:

Citește mai mult