Revista presei internaționale | Trump anunță că războiul împotriva Iranului e aproape încheiat, dar operațiunile militare continuă
Presa internațională comentează pe larg ultimele declarații ale președintelui Statelor Unite privind evoluția conflictului militar din Orientul Mijlociu. Publicațiile străine analizează atât perspectivele militare și politice, cât și impactul asupra securității regionale și piețelor globale de energie. În paralel, agențiile internaționale de presă notează că evenimentele sportive internaționale, precum Jocurile Paralimpice, au generat reacții simbolice de solidaritate cu Ucraina, reflectând actualele tensiuni geopolitice.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat, citat de CNN, că războiul împotriva Iranului este practic câștigat, iar singura întrebare rămasă este când vor înceta operațiunile militare. Trump a afirmat că victoria ar fi fost obținută chiar din primele ore ale operațiunii și a subliniat că SUA nu vor permite reapariția unei amenințări din partea Iranului. Președintele american și-a exprimat speranța că la Teheran va apărea o nouă conducere, capabilă să reconstruiască statul, însă în administrația sa există opinii diferite privind evoluția și durata conflictului, remarcă CNN.
La aceeași concluzie ajunge și publicația Axios care l-a intervievat tot ieri pe Donald Trump. În interviul oferit la telefon, președintele american a declarat că războiul împotriva Iranului s-ar putea încheia în curând, susținând că „aproape nu a mai rămas nimic de lovit”. Totuși, oficiali americani și israelieni citați de Axios spun că nu există încă un termen clar pentru încetarea operațiunilor, iar ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că războiul va continua până la atingerea tuturor obiectivelor. Axios scoate în evidență și poziția comandantului Comandamentului Central al Statelor Unite, Brad Cooper, potrivit căruia scopul acțiunilor militare este limitarea capacității Iranului de a amenința regiunea și navigația în Strâmtoarea Ormuz.
Ucraina încearcă să profite de situația din jurul Iranului pentru a-și consolida relațiile cu administrația președintelui american Donald Trump și pentru a-și demonstra inovațiile militare. La această concluzie ajung analiștii intervievați de publicația The Hill, care consideră că actualul conflict din Orientul Mijlociu oferă Kievului ocazia de a propune Statelor Unite și aliaților din Golful Persic expertiză în combaterea dronelor iraniene de tip „Shahed”. Președintele Volodymyr Zelenskyy speră să evidențieze utilitatea parteneriatului de apărare cu Washingtonul și să promoveze tehnologiile militare ucrainene, notează experții citați de aceeași publicație. Totuși, unii dintre ei consideră că aceste demersuri au șanse reduse să schimbe poziția lui Trump în privința negocierilor de pace cu Rusia.
Politico remarcă între timp că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a înăsprit retorica atât la adresa criticilor, cât și a aliaților, din cauza frustrării generate de incertitudinile privind sprijinul financiar și de negocierile de pace prelungite. Potrivit unui fost consilier prezidențial de la Kiev, intervievat de Politico, această atitudine a stârnit îngrijorări în rândul apropiaților președintelui ucrainean, care se tem că tonul dur al lui Zelenski ar putea îndepărta partenerii esențiali pentru sprijin economic, militar și diplomatic. Publicația amintește că Zelenski l-a criticat recent pe premierul ungar Viktor Orban pentru susținerea Moscovei și blocarea unui pachet de ajutor de 90 de miliarde de euro. Aceste acuzații au provocat condamnări publice din partea Bruxelles-ului și nemulțumiri în opoziția maghiară, notează Politico. Publicația atrage atenția că președintele ucrainean a atacat și politicile omologului său american, Donald Trump, care l-a numit din nou pe Zelenski drept principal obstacol în calea păcii, acuzându-l pentru refuzul de a face compromisuri.
Mai mult, The Telegraph remarcă că actualul conflict din Orientul Mijlociu avantajează mai mult Rusia, ale cărei probleme economice cauzate de sancțiuni și de scăderea prețurilor la energie au fost compensate parțial de creșterea prețului petrolului și de redeschiderea oportunităților de export, inclusiv către India. În plus, blocarea parțială a Strâmtorii Ormuz și evoluțiile energetice ar putea determina Europa să își revizuiască planurile de renunțare treptată la gazul rusesc până în 2027, constată The Telegraph.
În contextul agravării crizei economice din Rusia, Reuters atrage atenția asupra pregătirilor guvernului de la Moscova să reducă cu 10% cheltuielile bugetare „secundare”. Decizia finală va depinde de evoluția prețului petrolului, influențat de războiul din Iran, remarcă agenția de presă. Experții intervievați de Reuters spun că reducerile nu vor afecta cheltuielile sensibile din punct de vedere politic, cum sunt salariile angajaților din sectorul public, ci vor viza proiecte noi, cum ar fi construcția sau reparația drumurilor. În primele două luni ale acestui an, veniturile bugetului din energie s-au redus la jumătate, iar veniturile totale au scăzut cu 11%, iar Rusia estimează pentru 2026 un deficit bugetar de 1,6% din PIB, detaliază Reuters.
În fine, Sportschau informează că la Jocurile Paralimpice din Italia, schioarea germană Lynn Kaczmarek și ghidul ei, Florian Baumann, au refuzat să apară în fotografii alături de câștigătoarea sprintului, atleta rusă Anastasia Bagiyan. Ei s-au întors în timpul imnului Rusiei și au păstrat distanța față de sportivii ruși, motivându-și decizia prin opoziția față de participarea Rusiei sub propriul drapel și imn, scrie Sportschau. Potrivit publicației, Baumann a explicat că gestul lor a fost o formă de solidaritate cu Ucraina, menționând că nu vizează individual sportivii ruși. Până acum, Ucraina ocupă locul 5 în clasamentul general, cu 10 medalii, dintre care 3 de aur, în timp ce Rusia se află pe locul 10, cu 2 medalii de aur și 2 de bronz, conchide Sportschau.
