Criza poluării Nistru, audieri în Parlament: Sute de persoane mobilizate și 21 de filtre desfășurate
Poluarea Nistrului, provocată de scurgerile de produse petroliere după atacul Rusiei asupra complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk din Ucraina, a mobilizat în Republica Moldova 850 de persoane și 266 de unități de tehnică. Echipele au desfășurat filtre absorbante și au aprovizionat cu apă potabilă localitățile din nordul țării. Reluarea alimentării centralizate cu apă prin apeduct a fost posibilă abia după ce probele de laborator au ieșit bune două zile la rând.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a fost audiat vineri, 20 martie, în Parlament cu privire la situația poluării Nistrului și impactul asupra mediului și sănătății populației.
În plenul Legislativului oficialul a susținut că poluarea Nistrului nu poate fi tratată ca un incident izolat, ci ca un efect direct al războiului din Ucraina, cu impact asupra securității de mediu și a sănătății publice din Republica Moldova.
„Pe data de 7 martie, atacul brutal al Rusiei asupra complexului hidroenergetic Novodnestrosk a provocat scurgerea masivă a produselor petroliere în Nistru. Ceea ce vedem astăzi în râu nu este un accident natural, ci consecință directă a războiului de la granița noastră”, a declarat ministrul Mediului.
Oficialul a spus că primele semne ale poluării au fost depistate pe teritoriul Republicii Moldova pe 10 martie, iar din acel moment au fost pornite intervențiile continue în teren. Autoritățile au solicitat imediat informații oficiale de la partea ucraineană și au informat inclusiv structurile responsabile de pe malul stâng al Nistrului despre riscurile existente.
Ministrul a prezentat succesiunea măsurilor aplicate în primele zile ale crizei. Pe 11 martie a fost instalat primul filtru pe Nistru, în zona Cureșnița, raionul Soroca, pentru a încetini deplasarea undei de poluare spre centrul țării. În paralel, Chișinăul a solicitat Kievului diminuarea debitului deversat pe Nistru, pentru a face posibilă montarea sistemelor de protecție și pentru a reduce viteza de răspândire a poluanților.
În perioada 11-12 martie, pomparea apei din Nistru a fost oprită parțial, iar din 14 martie captarea apei pe tronsonul Naslavcea-Soroca a fost sistată total, după ce analizele au indicat depășiri ale normelor admisibile. În acest interval, alimentarea populației a fost acoperită din rezervele existente, iar ulterior Guvernul a instituit stare de alertă pe întreg bazinul Nistrului pentru 15 zile.
„În perioada de 11-12 martie, ca urmare a deplasării undei de poluare, pomparea apei din Nistru a fost oprită preventiv. În acest interval critic, aprovizionarea populației a fost asigurată din rezervele stocate, care au acoperit necesarul pentru 24 de ore pentru Soroca și 12 ore pentru Bălți”, a precizat Hajder.
Ministrul a evidențiat sprijinul oferit de România în gestionarea situației.
„Ca de fiecare dată, România a răspuns prompt solicitării noastre și a demonstrat o solidaritate extraordinară. Guvernul de la București ne-a oferit sprijin, iar în mai puțin de opt ore ajutorul era deja în nordul Republicii Moldova”, a declarat ministrul Mediului.
În total, pe Nistru au fost desfășurate 21 de filtre absorbante, amplasate în mai multe puncte-cheie: la intrarea în Republica Moldova, în zona Soroca, la Cosăuți, Coșnița, lacul de acumulare Dubăsari și în apropierea stației de captare a municipiului Chișinău. În paralel, autoritățile au folosit și material absorbant biodegradabil, împrăștiat periodic pe suprafața apei.
La stația de tratare din Soroca a fost adăugat un filtru suplimentar cu cărbune activ, integrat în sistem în noaptea de 18 martie.
„Am instalat un filtru adăugător la stația de tratare din Soroca, anume ca să ne asigurăm, chiar dacă apa arăta condiții bune. Deci noi ne-am asigurat, pe de o parte, apa să fie de bună calitate, pe de altă parte, un filtru suplimentar ca să securizăm și mai mult sănătatea publică”, a spus Gheorghe Hajder.
Directorul Agenției de Mediu, Nicu Belitei, a precizat că compușii depistați în probele de apă sunt derivați ai produselor petroliere ușoare.
„În toate probele sunt prezenți patru constituenți chimici: benzenul, toluenul, etilbenzenul și xilenul. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, anume benzina sau motorina”, a specificat Nicu Beletei.
Acesta a explicat că variațiile de concentrație de la un punct la altul au fost influențate de diluarea substanțelor în apă și de reapariția acestora la suprafață sub formă de pete. În acest context, oficialii au insistat că rezultatele nu puteau fi citite izolat, pentru că unda de poluare s-a deplasat în valuri, iar valorile s-au modificat frecvent.
Ministrul Mediului a explicat și de ce autoritățile nu au făcut publice imediat toate datele de laborator. Potrivit lui, în aceeași zi au existat situații în care două probe arătau valori admisibile, iar o alta depășea limitele, iar comunicarea unor rezultate fragmentate ar fi putut crea și mai multă confuzie.
După două zile de analize bune, a fost reluată alimentarea cu apă în mai multe localități din nordul țării. Reconectarea a vizat Soroca, Sângerei, Florești și municipiul Bălți.
În ceea ce privește amploarea operațiunii, șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că intervenția a implicat resurse din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Ministerului Mediului și agențiilor subordonate. Potrivit lui, numai pe partea Republicii Moldova au fost mobilizate sute de persoane și de unități de tehnică.
„În total au fost implicate 850 de persoane, am folosit 266 de unități de tehnică, au fost livrate în raioanele de nord 6.203 tone de apă potabilă și apă tehnică și au fost efectuate 274 de probe de laborator”, a declarat Sergiu Diaconu.
Pe 10 martie a fost convocată prima ședință a instituțiilor relevante, cu participarea prim-ministrului.
„Au fost activate mecanismele de coordonare și, respectiv, s-au trasat sarcini operative”, a spus șeful Centrului Național de Management al Crizelor.
Diaconu a mai afirmat că mecanismul a permis menținerea funcțională a instituțiilor critice, inclusiv a spitalelor și centrelor de dializă, care nu au rămas fără apă nici în perioada cea mai dificilă.
„Nici centrul de dializă, nici spitalul din Bălți, nici cele din Soroca nu au rămas nici pe o secundă fără apă, tocmai datorită posibilităților centrului de a activa mecanisme în decurs de maximum 30 de minute și de a solicita sprijin suplimentar de la orice instituție”, a precizat Serghei Diaconu.
Atât ministrul Mediului, cât și șeful Centrului de Criză au declarat că accesul la informații complete din Ucraina a fost dificil, deoarece infrastructura afectată este obiectiv critic și se află sub regimul legii marțiale. Partea ucraineană a informat oficial Chișinăul că sursa principală a scurgerii a fost stopată și că au fost convenite măsuri comune, inclusiv instalarea de filtre absorbante și prelevarea în comun a probelor.
Autoritățile vor continua verificările și după depășirea fazei acute, inclusiv pentru a evalua impactul asupra mediului, biodiversității și sănătății publice. Ministrul Mediului a afirmat că, după încheierea crizei, va fi făcută o evaluare amplă a daunelor și vor fi cerute expertize suplimentare, inclusiv sprijin internațional.
„Noi avem laboratoare destul de bune, chiar dacă pe anumite componente nu sunt acreditate. Avem și în Planul de creștere deja măsuri pentru a dota laboratoare moderne acreditate în Republica Moldova, ceea ce se va întâmpla în perioada imediat următoare”, a specificat Gheorghe Hajder.
Autoritățile de la Chișinău și Kiev atribuie Federației Ruse responsabilitatea pentru poluarea Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că „Rusia poartă întreaga responsabilitate”. Ambasadorul agreat al Federației Ruse a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest.
Procuratura Generală a Republicii Moldova a înregistrat un proces penal în acest caz, pentru a investiga circumstanțele poluării, amploarea prejudiciului ecologic și eventualele consecințe asupra sănătății populației.
CITIȚI ȘI:
