Revista presei internaționale | SUA suspendă atacurile asupra Iranului sub presiunea aliaților; UE lipsește Ungaria de informații secrete
Presa internațională comentează pe larg anunțul președintelui american Donald Trump privind suspendarea pentru cinci zile a atacurilor asupra Iranului. În contextul ultimelor evoluții din Orientul Mijlociu, publicațiile străine analizează șansele încheierii definitive a conflictului regional și impactul economic pe care l-ar avea o asemenea decizie. Între timp, presa de la Kiev scrie că Ucraina aplică o strategie prin care încearcă să „mute războiul” pe teritoriul Rusiei, pentru a spulbera sentimentul de siguranță al cetățenilor ruși.
Associated Press relatează că președintele american Donald Trump a anunțat suspendarea pentru cinci zile a atacurilor asupra infrastructurii energetice a Iranului, invocând progrese în negocierile dintre cele două părți. În schimb, autoritățile iraniene neagă existența unor discuții și îl acuză pe liderul american că încearcă să câștige timp în contextul eforturilor de detensionare din regiune, notează agenția de presă.
Președintele american Donald Trump a anunțat, citat de CNN, că Washingtonul și Teheranul au ajuns la un acord asupra anumitor „puncte importante” în urma unor negocieri recente. Potrivit liderului de la Casa Albă, discuțiile purtate de reprezentanții diplomatici ai celor două părți au fost „aproape perfecte” și au inclus, printre altele, angajamentul Iranului de a nu dezvolta arme nucleare. Trump a sugerat că există premise pentru reducerea tensiunilor și chiar pentru încheierea conflictului, dacă înțelegerile vor fi respectate. Cu toate acestea, detaliile acordului nu sunt deocamdată clare, iar liderul american a evitat să precizeze clar cu cine negociază partea americană, remarcă CNN.
Bloomberg dezvăluie că decizia președintelui american Donald Trump de a renunța la amenințările privind distrugerea infrastructurii energetice a Iranului și de a opta pentru negocieri a fost influențată de avertismentele aliaților și ale statelor din Golf, care au semnalat riscul unui dezastru regional. Potrivit surselor Bloomberg, schimbarea poziției lui Trump a avut un impact economic imediat, contribuind la scăderea prețului petrolului și la stabilizarea piețelor financiare. Cu toate acestea, diplomați și analiști citați de agenția de presă se îndoiesc că eventualele negocieri vor produce rezultate concrete, mai ales că Teheranul neagă reluarea discuțiilor și acuză Washingtonul de manipularea piețelor.
The Wall Street Journal relatează că statele din Orientul Mijlociu încearcă să medieze negocieri între SUA și Iran, însă neînțelegerile dintre părți rămân profunde, iar Teheranul impune condiții dure pentru încetarea conflictului. Potrivit publicației, discuțiile se concentrează pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran, inclusiv prin propunerea de a fi administrată de un comitet regional neutru. Sursele The Wall Street Journal dezvăluie că Iranul cere garanții de securitate, compensații și schimbări în controlul rutei maritime, în timp ce SUA insistă asupra opririi programului nuclear și a influenței regionale a Teheranului.
The Hill scrie că fostul director al Centrului Național Antiterorist, Joseph Kent, acuză Israelul că ar încerca să submineze eforturile președintelui Donald Trump de a detensiona conflictul cu Iranul. Potrivit lui Joseph Kent, atacurile israeliene ar putea sabota negocierile și slăbi poziția Washingtonului în dialogul cu Teheranul. Iranul nu reprezintă o amenințare directă pentru SUA și că operațiunea militară a fost influențată de presiunile Israelului, a mai afirmat Joseph Kent, citat de The Hill.
Foreign Policy scrie că strategia SUA și Israelului în conflictul cu Iranul se baza pe ideea că loviturile prelungite și presiunea asupra conducerii iraniene ar putea duce la un colaps rapid al regimului, însă Teheranul se pregătește pentru un război de durată. Publicația compară situația cu începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, când o victorie rapidă s-a transformat într-un conflict de uzură cu efecte globale. Potrivit analizei Foreign Policy, eliminarea unor lideri iranieni nu garantează slăbirea sistemului, care este construit astfel încât să reziste și să se adapteze. În acest context, există riscul ca strategia actuală să ducă la prelungirea conflictului și să amplifice impactul asupra piețelor energetice și securității internaționale, conchide Foreign Policy.
Între timp, Ucraina aplică o strategie prin care încearcă să „mute războiul” pe teritoriul Rusiei, pentru a spulbera sentimentul de siguranță al populației, comentează Kyiv Independent. Potrivit publicației, intensificarea atacurilor cu drone asupra teritoriului Rusiei a dus la creșterea temerilor, a nemulțumirilor și a întrebărilor legate de scopul războiului în rândul cetățenilor. Presiunea internă este resimțită mai ales în regiunile de graniță și în zonele industriale, unde atacurile și pierderile umane sunt mai frecvente, remarcă Kyiv Independent. Experții intervievați de publicație consideră că această strategie ar putea amplifica tensiunile sociale și slăbi sprijinul intern pentru continuarea conflictului.
Politico scrie că deputați din partidul german prorus „Alternativa pentru Germania” au acces la o bază de date cu mii de documente ale UE, iar oficialii europeni se tem că informațiile confidențiale despre Ucraina și alte subiecte geopolitice ar putea ajunge la Moscova. Potrivit publicației, documentele includ înregistrări ale întâlnirilor ambasadorilor și discuții despre finanțarea Ucrainei din activele ruse înghețate, precum și informații despre securitate și livrări de armament. Experții citați de Politico avertizează că, deși baza de date este accesibilă unui număr mare de utilizatori autorizați, accesul membrilor „Alternativa pentru Germania” creează riscuri reale de scurgere a informațiilor. Această situație arată vulnerabilitatea securității informațiilor UE în fața potențialului interes al serviciilor de informații rusești, constată Politico.
Anterior, Politico a dezvăluit că Uniunea Europeană limitează fluxul de informații confidențiale către Ungaria, iar liderii europeni se întâlnesc în grupuri mici din cauza suspiciunilor că guvernul lui Viktor Orbán ar împărtăși informații cu Rusia. The Washington Post a scris, la rândul său, că ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, l-ar fi contactat de mai multe ori pe omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a-i oferi rapoarte despre discuțiile și deciziile Uniunii Europene. Potrivit The Washington Post, această situație provoacă îngrijorări serioase privind securitatea informațiilor în cadrul blocului comunitar.
Un oficial al NATO a dezvăluit pentru Euractiv că membrii Alianței sunt conștienți că Ungaria furnizează Rusiei date confidențiale ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, oficialul a dat asigurări că planurile militare ale NATO legate de Ucraina rămân protejate și nu sunt dezvăluite oficialilor maghiari. Potrivit Euractiv, Ungaria e pusă în situația de a gestiona separat politica sa în cadrul Alianței, pentru a nu compromite angajamentele asumate pentru apărarea colectivă, în timp ce relația Budapestei cu UE rămâne tensionată.
Liderul partidului de opoziție maghiar Tisza, Péter Madyar, a declarat că, în cazul unei victorii la alegerile parlamentare din 12 aprilie, îi va înlătura din funcții pe principalii aliați ai premierului Viktor Orbán, inclusiv pe cei de la conducerea instanțelor și a instituțiilor de control, informează Eurointegration. Potrivit publicației, Péter Madyar le-a reproșat instanțelor judiciare că pun mai presus loialitatea politică față de Orbán decât respectarea statului de drept și a promis restaurarea pluralismului democratic. Totodată, Madyar a condamnat presupusele contacte ale ministrului de externe Péter Szijjártó cu oficiali ruși, pe care le-a calificat drept „trădare de stat”, acuzându-l pe Orbán că urmărește interese străine, nu pe cele ale Ungariei, UE sau NATO. Sondajele arată că partidul de opoziție Tisza conduce cu 14 puncte procentuale înaintea alegerilor parlamentare, notează Eurointegration.
