Apa pe care o bem: cât de sigură este în Republica Moldova
Circa două treimi din populația Republicii Moldova beneficiază în prezent de apă potabilă sigură, însă o parte semnificativă a locuitorilor, în special din mediul rural, continuă să utilizeze surse necentralizate, expuse riscurilor de poluare și gestionare ineficientă. În același timp, autoritățile avansează în alinierea la standardele europene și pregătesc extinderea accesului la apă sigură până în 2030, a declarat Ion Șalaru, șef de direcție în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), într-un interviu pentru Radio Moldova.
„În proporție de două treimi sau 65%, populația Republicii Moldova beneficiază de acces la apă potabilă sigură. Astăzi încă mai avem 30% din populația rurală și circa 3% din populația urbană, care se alimentează încă din surse individuale sau publice, care nu sunt conectate la un sistem centralizat”, a precizat Ion Șalaru la emisiunea „Zi de Zi”.
Potrivit acestuia, principalele riscuri pentru siguranța apei vizează infrastructura învechită, capacitatea redusă de intervenție și lipsa personalului calificat, în special în mediul rural. Deficiențele de gestionare și resursele financiare limitate afectează inclusiv monitorizarea calității apei și utilizarea substanțelor necesare pentru tratare.
„În cazul asigurării cu apă din surse subterane, riscurile țin de menținerea sistemului de distribuție, neînlăturarea la timp a accidentelor (...), poluările accidentale ale apei din rețea, lipsa capacităților (...) de gestionare a acestor sisteme. Lipsa unui operator calificat”, a explicat expertul.
În același timp, calitatea apei provenite din sursele de suprafață, după tratare, respectă parametrii chimici, iar aproximativ jumătate din populație este alimentată din astfel de surse. Sistemele care utilizează râurile Prut și Nistru rămân esențiale pentru aprovizionarea cu apă a țării.
În ceea ce privește alinierea la normele europene, Republica Moldova a transpus aproape integral Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman, cu unele ajustări în curs ce țin de gestionarea infrastructurii.
„Republica Moldova practic a transpus integral această directivă (...). Către anul 2030 noi vom avea capacități suficiente de laborator ca să facem față”, a declarat Ion Șalaru.
Autoritățile își propun, de asemenea, dezvoltarea planurilor integrate de siguranță a apei și sanitației, în cooperare cu parteneri internaționali. Proiecte pilot vor fi implementate în localitățile Cărpineni și Pelenia, unde vor fi evaluate sistemele existente și instruiți operatorii locali.
Expertul a subliniat și rolul cetățenilor în utilizarea responsabilă a apei, avertizând asupra risipei generate de comportamente nejustificate, cum ar fi stocarea excesivă în situații de panică.
„Trebuie să fim responsabili față de resursele acvatice (...), să nu o irosim, să nu admitem pierderi nenecesare (...), să nu ne panicăm dacă ar fi fost mesaje nepotrivite”, a menționat Șalaru.
În paralel, autoritățile pregătesc o campanie de informare privind riscurile asociate schimbărilor climatice și adaptarea sistemelor de alimentare cu apă, accentul fiind pus pe prevenirea și gestionarea riscurilor legate de resursele de apă.
Interviul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi audiat mai jos.
Autor: Natalia Mogîldea
CITIȚI ȘI:
Gheorghe Hajder: Am recepționat încă cinci tone de material absorbant ecologic din Polonia
Noi pete de petrol pe Nistru: Ministrul Mediului anunță intervenții continue
Situația pe Nistru se ameliorează, dar scurgerile nu au dispărut complet, susține ministrul Mediului
Alimentarea cu apă, reluată în nordul țării. IGSU avertizează asupra riscurilor
ANRE: Motorina s-ar putea scumpi cu încă 2-3 lei. Republica Moldova are stocuri pentru 13 zile
