Revista presei | Dronele rusești în R. Moldova nu mai sunt „devieri izolate”, ci incidente sistemice
Presa națională reflectă rezultatele vizitei efectuate la București de premierul Alexandru Munteanu. În centrul atenției mass-media sunt alte două drone rusești care au survolat spațiul aerian al R. Moldova, de această dată și deasupra depozitului cu muniții de la Cobasna.
Presa națională reflectă activ vizita oficială efectuată la București de premierul Alexandru Munteanu. Agenția IPN îl citează pe președintele României, Nicușor Dan, care a subliniat că proiectele de interconectare în energie, infrastructură și rețele digitale sunt importante pentru a crește gradul de conectare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin România. Oficialul a reafirmat angajamentul României de a sprijini Republica Moldova, atât în procesul de aderare la Uniunea Europeană, cât și în domenii esențiale precum securitatea energetică și reziliența la amenințări hibride, notează agenția de știri.
Între timp, atenția presei este captată de alte două drone Shahed care au survolat ilegal spațiul aerian al R.Moldova în doar 24 de ore. Experții în apărare constată că este al treilea incident de securitate din ultimile săptămâni după poluarea râului Nistru și avarierea liniei Isaccea-Vulcănești,”toate fac parte din arsenalul războiului hibrid dus de Rusia împotriva R.Moldova”, scrie RFI.
Și postul public de televiziune Moldova 1 semnalează că securitatea Republicii Moldova a fost supusă unui nou test de reziliență, după ce alte două drone au tranzitat spațiul aerian în ultimele ore. Aceste incidente nu sunt accidentale și fac parte dintr-o strategie hibridă clară a Federației Ruse, menită să demonstreze fragilitatea statutului de neutralitate al țării, a declarat expertul în securitate Pavel Horea, la Moldova 1. Alegerea deliberată a unor altitudini mai mari pentru ultimele drone trădează intenția Kremlinului de a se asigura că radarele moldovenești le înregistrează prezența, cu scopul de a induce panică în rândul populației, opinează expertul. Pavel Horea a subliniat că dacă drona ar fi lovit intenționat sau din greșeală depozitul de muniții de la Cobasna, ar fi provocat pagube și o nouă criză de securitate pentru Republica Moldova și întreaga regiune. Analistul anticipează că Moscova va continua asemenea acțiuni, parte a războiului hibrid, iar negarea oficială a legăturii cu aceste drone le permite rușilor să mențină presiunea.
Survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești nu mai sunt devieri izolate, ci incidente sistemice și trebuie privite cu „o mare îngrijorare”. Expertul în securitate și apărare, Artur Leșcu, spune că aceste drone sunt periculoase pentru că pot purta explozibil, iar o explozie de Shahed poate distruge o casă, aflăm dintr-un alt articol publicat de Moldova 1.
În timp ce dronele rusești violează spațiul aerian al Republicii Moldova, Dodon discută, cu stăpânii, despre achiziția resurselor energetice și retragerea Republicii Moldova din CSI – scrie Cotidianul. Vizita, prezentată drept una „de lucru”, ridică semne de întrebare privind legăturile strânse ale PSRM cu Moscova, în contextul în care socialistul continuă să promoveze deschis relansarea relațiilor strategice cu Federația Rusă, ignorând atât realitățile geopolitice, cât și angajamentele europene ale Republicii Moldova, notează publicația.
Newsmaker analizează de ce R. Moldova nu renunță la starea de urgență, deși linia Isaccea-Vulcănești a fost reparată. Expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, a menționat într-o discuție cu NM că, după repararea liniei, riscurile pentru sistemul energetic al Moldovei se mențin. „O mare parte a liniei trece prin Ucraina. Războiul din Ucraina continuă, iar riscul unor noi lovituri din partea Rusiei, care ar putea afecta sistemul energetic al Moldovei, rămâne. Pentru instituirea stării de urgență este necesară o decizie a Parlamentului. Aceasta nu este o procedură rapidă. Nu putem convoca de fiecare dată Parlamentul în regim de urgență”, a spus expertul. Pe de altă parte, expertul politic Ian Lisnevschi consideră că instituirea stării de urgență de către autorități ar putea reprezenta o tentativă de a transfera responsabilitatea pentru un management deficitar în timpul crizei. „În acest caz, orice deficiențe de guvernare pot fi explicate prin crize generate de factori externi. Dar războiul din Ucraina durează deja de patru ani. În tot acest timp, Rusia bombardează sistemul energetic al Ucrainei. Oare autoritățile Moldovei nu au presupus că este posibilă avarierea acestei linii? Un astfel de scenariu putea fi anticipat din timp”, a menționat expertul, citat de NewsMaker.
Criza Carburanților: Falsurile din spațiul public, soluțiile experților și exemple din alte țări. E titlul unei analize realizate de Ziarul de Gardă. „R. Moldova nu dispune de resurse proprii de petrol sau gaz, ceea ce face ca orice fluctuație pe piața globală să fie resimțită rapid în economie. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat într-un episod al podcastului ZdCe, că întreaga cantitate de combustibil consumată în țară provine din importuri. Experți în energie consultați de Ziarul de Gardă spun că marja de manevră a autorităților este limitată, în special în cazul motorinei, principalul combustibil utilizat în agricultură și transport. Eugen Muravschi, expert al comunității Watchdog, explică faptul că taxele aplicate motorinei sunt deja mult sub nivelul european, ceea ce reduce posibilitatea reducerilor fiscale. Potrivit expertului, eventualele compensații trebuie direcționate către sectoarele cele mai afectate. În paralel, subliniază expertul, autoritățile au adoptat deja unele măsuri pentru a facilita aprovizionarea pieței: ajustarea mecanismului de calcul al prețurilor la pompă, permisiunea de a comercializa motorină premium în locul celei standard și deblocarea fondurilor bancare ale companiei Lukoil pentru a permite aprovizionarea rețelei de stații.
Scumpirea carburanților și deficitul de motorină, cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, i-ar putea face pe unii fermierii din R. Moldova să renunțe la anumite culturi în acest an sau să reducă suprafețele semănate cu grâu, orz și porumb, spune secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban. Într-un interviu la Europa Liberă, oficialul povestește cum îi va ajuta statul pe agricultori.
Decizia președintei Maia Sandu de a retrage cetățenia unor oficiali din regiunea transnistreană care au ocupat funcții în structurile separatiste și au acționat împotriva statului Republica Moldova, transmite un mesaj clar că astfel de acțiuni nu rămân fără consecințe, consideră experții de la Chișinău, intervievați de Radio Chișinău. Aceștia apreciază, în special, interzicerea intrării pe teritoriul țării a fostului șef al așa-numitului Minister de Interne de la Tiraspol, Ruslan Mova, ca un pas prin care autoritățile constituționale își afirmă poziția și aplică efectiv pârghiile legale pentru a sancționa astfel de comportamente, notează Radio Chișinău.
Situație anecdotică: separatiștii dau Moldova în judecată – titrează Deutsche Welle. A crezut că va putea trăi liniștit la Chișinău, bucurându-se de libertățile democrației, după ce a deținut funcția de „ministru de interne” al Transnistriei separatiste, observă Vitalie Călugăreanu. Autorul analizei se referă la Ruslan Mova, căruia președinta Maia Sandu i-a retras cetățenia Republicii Moldova în februarie 2026 alături de alte opt persoane de la Tiraspol. Duminică, fostul șef al miliției separatiste nu a mai fost lăsat să intre în Republica Moldova, chiar dacă deține un apartament pe Bulevardul Renașterii Naționale din Chișinău în care are oficial domiciliul, observă DW. Fostul milițian separatist a anunțat că i-a acționat în judecată pe Maia Sandu și pe SIS pentru că l-au lăsat fără cetățenia Republicii Moldova (în timp ce mai deține și cetățenia Rusiei și Ucrainei). Interdicția impusă lui Mova i-a pus pe jar pe liderii separatiști de la Tiraspol, care foloseau până acum aeroportul din Chișinău pentru a zbura la Moscova sau în vacanțe în Europa, constată Vitalie Călugăreanu.
Iar de pe Agora aflăm în ce mod Kremlinul repetă modelul de interferență din Moldova în Armenia. „Când armenii vor merge la urne, pe 7 iunie, vor face ceva care, privit dintr-un unghi, pare cu totul obișnuit: aleg un parlament într-o țară care organizează alegeri regulate de peste trei decenii. Privit din alt unghi, ceea ce urmează să se întâmple la Erevan este o repetare aproape exactă a ceea ce s-a întâmplat la Chișinău în octombrie 2024 și septembrie 2025, cu aceiași actori externi, aceleași instrumente și același obiectiv strategic”, atrage atenția analistul politic, Laurențiu Pleșca. ONG-ul Evrazia, rețeaua legată de Kremlin și de oligarhul fugar moldovean Ilan Șor, care a încercat să saboteze procesul de aderare a Moldovei la UE, operează acum și în spațiul informațional armenesc, mai scrie Agora.
Între timp, Europa Liberă semnalează că după angajarea specialiștilor în raioane, au fost înregistrate de 4,5 ori mai multe cazuri de violență în familie, față de media din anii precedenți. Autoritățile speră să angajeze încă 33 de persoane, ca să asigure fiecare raion cu minimum doi specialiști, notează sursa citată.
Iar NewsMaker atenționează că o nouă schemă de fraudă este pusă în plicare în R. Moldova. Escrocii propun utilizatorilor Telegram „câștiguri ușoare” și promit venituri pentru sarcini simple pe internet, precizează autorul articolului. „La început, victimelor li se achită într-adevăr sume mici pentru a le câștiga încrederea, după care li se propune să „răscumpere” un produs printr-un link extern. În acest moment, utilizatorii ajung să rămână fără bani și fără „bonusul” promis”. NewsMaker explică cum funcționează această schemă frauduloasă, în ce etapă utilizatorii nu mai primesc plăți și riscă să piardă bani, dar și ce spun autoritățile despre acest fenomen.
