R. Moldova părăsește CSI: experții văd o schimbare strategică inevitabilă, opoziția invocă impactul asupra comerțului

Ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) este văzută de experți drept o desprindere necesară de influența Moscovei și o clarificare a direcției externe a țării, în timp ce opoziția avertizează asupra unor posibile pierderi economice, în special pe segmentul exporturilor. Subiectul a fost discutat în cadrul emisiunii „Bună seara” de la Moldova 1, unde invitații au avut opinii divergente asupra impactului deciziei.
„Este încă un pas în drumul nostru spre integrarea europeană. Este și o declarație politică cu siguranță. Republica Moldova nu este primul stat care urmează acești pași. Comportamentul Federației Ruse în ultimele decenii nu ne lasă o altă soluție. Moscova a înțeles să trateze Republica Moldova ca pe o colonie. Ocupă peste 10% din teritoriul nostru național. Avem o armată de ocupație rusă în estul statului, să nu uităm asta niciodată. Și acest gest vine și ca o reconfirmare a intenției noastre de a ne integra în Uniunea Europeană ca stat cu drepturi depline”, a declarat analistul politic Mihai Isac.
De la București, experta Angela Grămadă a susținut că decizia era inevitabilă în actualul context regional.
„Nu poți să faci parte dintr-o organizație în care există un stat agresor. Este o decizie care arată demnitate, este o decizie bună este o decizie care arată că în sfârșit s-a decis direcția în care merge Republica Moldova”, a afirmat aceasta .
În același timp, deputatul din formațiunea Partidul Nostru, Alexandru Berlinschi, a declarat că formațiunea a votat împotriva ieșirii din CSI, argumentând că organizația include mai multe state cu care Republica Moldova are relații economice, nu doar Federația Rusă.
„CSI înseamnă multe alte state cu care Republica Moldova are relații economice. La momentul actual nu există o condiționalitate din partea UE că urmează să ieșim din CSI. Acest lucru urma să fie făcut la etapa de aderare a Republicii Moldova. Și Republica Moldova nu este o țară atât de bogată care să dea cu piciorul la peste 6,5% din exporturi, dar cel mai important, noi avem zeci de mii de cetățeni care locuiesc în una din statele CSI. De aceea a fost o decizie politică, deloc argumentată economic”, a spus acesta.
Menținerea Republicii Moldova în CSI nu mai este justificată în actualul context regional, susține la rândul său, analistul Roman Mihăieș. Potrivit acestuia, Chișinăul poate continua relațiile economice cu statele din regiune pe bază bilaterală, fără a rămâne parte a unei structuri pe care o consideră depășită.
Totodată experții au subliniat că ponderea exporturilor către CSI a scăzut semnificativ în ultimii ani, în timp ce piața Uniunii Europene a devenit principala destinație pentru produsele moldovenești. Potrivit discuțiilor din emisiune, retragerea din CSI nu va avea efecte imediate, întrucât procedura prevede un termen de tranziție. „Decizia va intra efectiv în vigoare peste un an”, a explicat analistul Roman Mihăieș .
Amintim că Parlamentul a denunțat principalele acorduri ale Comunității Statelor Independente (CSI), cu 60 de voturi, în lectura a doua. Decizia a fost aprobată în ședința plenară din 2 aprilie. Astfel, Republica Moldova se retrage din Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente, semnat la Minsk la 8 decembrie 1991, și denunță Statutul Comunității Statelor Independente, adoptat la Minsk la 22 ianuarie 1993.
Precizăm că, renunțarea la obligațiile ce decurg din apartenența la CSI reprezintă o măsură de aliniere la angajamentele asumate de țară ca stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
Retragerea definitivă din organele statutare ale CSI va conduce și la renunțarea la contribuțiile în bugetul unic al CSI, cota anuală fiind de aproximativ 3.1 milioane de lei.
Până în prezent, Republica Moldova a denunțat aproximativ 70 de acorduri în cadrul CSI. Relațiile cu statele membre se vor baza în continuare pe cadrul juridic bilateral și multilateral al țării.
Ieșirea din CSI a fost contestată anterior de opoziție, care a acuzat „lipsa consultărilor cu societatea și cu diaspora noastră din țările CSI”.
CITIȚI ȘI: