„Curăță camera ta”: Din nou despre englezirea limbii române și siluirea sintaxei
Un lucru care a fost analizat prea puțin, odată cu declanșarea recentului fenomen de englezire masivă a limbii române, în special în România (mai puțin în R. Moldova, deși valul se răspândește și în Moldova printre tineri, mai ales printre cei care au studiat în România), ei bine fenomenul constă într-o modificare perceptibilă a structurilor sintactice, a unui anume fel în care funcționează propozițiile și înlănțuirea segmentelor într-o frază completă.
Pentru comparație, putem spune, de exemplu, că în momentul în care s-a produs un fenomen similar, începând din 1848, odată cu franțuzirea în profunzime a limbii, ducând la structura pe care limba română a avut-o până în zilele noastre, nu s-a produs defel o asemenea modificare sintactică a funcționării limbii.
De pildă, atunci când româna -- singura limbă care a făcut așa ceva -- a preluat din franceză până și adverbe, cum este, de exemplu, "deja", adverb de timp pe care astăzi îl folosesc până și țăranii, ei bine, româna nu a preluat și mecanismul sintactic al limbii franceze, cel prin care adverbul "deja" poate fi introdus -- ba chiar este cazul cel mai frecvent, dacă nu obligatoriu -- între auxiliar și participiu, atunci când formulăm un verb la trecut, precum: "j'ai déjà mangé". Româna nu a putut însă, și nu poate spune nici azi, "am deja mâncat". În cazul limbii engleze, însă, se produce tocmai un fenomen de această natură a inversării particulelor în frază urmând tiparul englezei superficiale, cea numită “globish”.
Sintaxa românei se modifică astfel, perceptibil, în urechile noastre și sub ochii noștri când o vedem în scris, sub influența masivă a limbii engleze. De pildă, au dispărut aproape în totalitate pronumele personale atone, cele care punctau și dădeau o melodicitate frazei. Ex: «Ia-ți catrafusele de-aici».
În limba de astăzi, așa cum este vorbită în special de tineri, s-ar spune «ia de-aici catrafusele tale». Se pune pronumele posesiv plin în frază sub influența englezei care spune «get your stuff» (catrafusele tale), pe când româna are o funcționare mai mult balcanică, fluidă, asemănătoare cu mecanisme similare din bulgară sau albaneză.
Așa încât, data viitoare când mai vezi o reclamă de medicamente care spune: «Îngrijește sănătatea ta», ai să știi că românește trebuia să fie «Îngrijește-ți sănătatea». Pronumele acela posesiv, care maimuțărește folosirea lui în engleză, era necesar dar dacă ai fi zis «Îngrijește sănătatea altora». Altminteri, în română avem la disoziție posesivele acelea atone: dacă vrei să redai sfaturile plate ale fadului guru pentru "inceli" Jordan Peterson, ai să traduci "Clean your room!" prin "Curăță-ți camera", nu "Curăță camera ta", cum am auzit deja cu oroare.
Și, la fel, în tot ce ține de intim, părinți, membrele corpului, cameră și locuință, nici nu trebuie vreo indicație de posesiv. Spunem: "fă ordine în cameră!" nu "în camera ta", căci altfel rezultă c-ar putea să ți se ceară să cureți pe rând toate camerele, chiar și ale altora. Sau, într-un fapt divers tragic, spunem: "l-au găsit mort în pat", nu în "patul propriu". Adjectivul propriu e absolut inutil, se înțelege că e patul lui, nu al amantei.
Și nu spunem "și-a omorât propria mamă", ci "și-a omorât mama", altfel decât dacă nu avem cumva de-a face cu cineva care omoară mame în general până ajunge și la a lui. Dar înainte de-a ajunge acolo, killerii în serie engleziți nu fac decât să-și omoare limba... Să-și omoare limba, da, nu e nevoie să spunem "propria limbă".
