Revista presei internaționale | SUA, Iranul și mediatori regionali discută condițiile unui posibil armistițiu de 45 de zile, care să conducă la încheierea războiului
Conflictul din Orientul Mijlociu rămâne în continuare cap de afiș al publicațiilor străine. Mai multe publicații scriu despre operațiunea spectaculoasă a SUA de salvare a unui pilot în Iran. Agențiile internaționale de presă mai relatează despre perspectivele încheierii conflictului din regiune, dar și despre extinderea implicațiilor globale ale crizei – de la rolul Ucrainei și intensificarea atacurilor ruse, până la tensiunile energetice.
SUA au desfășurat o operațiune reușită în Iran pentru salvarea pilotului unui avion de vânătoare F-15 doborât, însă misiunea era aproape să eșueze, dezvăluie Reuters. Potrivit surselor agenției de presă, comando-uri americane au pătruns pe ascuns în Iran, au recuperat pilotul și l-au dus într-un punct sigur înainte de răsărit, dar două avioane MC-130 nu au mai putut decola din cauza unor defecțiuni tehnice, fiind nevoie de o evacuare riscantă în mai multe etape. În final, operațiunea a avut succes, iar forțele americane au distrus echipamentele defecte pentru a preveni capturarea lor. Reuters amintește că incidentul a avut loc după ce Iranul a anunțat doborârea avionului american pe 3 aprilie, iar salvarea pilotului a fost calificată de președintele Donald Trump drept una dintre cele mai curajoase misiuni de acest fel.
În timpul conflictului din Iran, SUA ar fi pierdut mai multe aeronave militare în urma unor incidente distincte analizate de CNN. Printre acestea se numără avioane de tip F-15 implicate în incidente de tip „friendly fire”, un avion-cisternă KC-135 care s-a prăbușit în Irak, precum și un avion de avertizare E-3 Sentry distrus în urma unui atac asupra unei baze din Arabia Saudită. De asemenea, au fost raportate pierderi și pentru un F-15E și un A-10, iar un F-35 ar fi efectuat o aterizare de urgență după un posibil atac iranian. Unele incidente au provocat victime, în timp ce în altele echipajele au reușit să se evacueze sau au supraviețuit, notează CNN.
Președintele SUA, Donald Trump, speră să încheie un acord de pace cu Iranul chiar „mâine”, informează un jurnalist de la Fox News care a discutat cu liderul american. Potrivit lui Trump, negocierile sunt în plină desfășurare și există șanse reale pentru un acord rapid. Totuși, el a avertizat că, în lipsa unei înțelegeri, ar putea ordona lovituri extinse asupra infrastructurii iraniene, notează Fox News. Postul american precizează că declarațiile lui Trump vin după un mesaj dur adresat Iranului, prin care amenință cu distrugerea completă a sistemului energetic al acestuia.
SUA, Iranul și o serie de mediatori regionali discută condițiile unui posibil armistițiu de 45 de zile, care ar putea conduce la încheierea războiului, însă șansele unui acord rapid sunt considerate reduse, scrie Axios. Sursele publicației susțin că negocierile se desfășoară prin intermediari din Pakistan, Egipt și Turcia, precum și prin schimburi directe de mesaje între emisari ai lui Donald Trump și oficiali iranieni, fiind avansată o variantă de acord în două etape, cu o încetare temporară a focului urmată de un acord final. În paralel, sursele Axios dezvăluie că Statele Unite sunt pregătite pentru o posibilă escaladare militară majoră dacă negocierile eșuează, inclusiv pentru lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene. Mediatorii citați de Axios consideră că următoarele 48 de ore sunt decisive pentru evitarea unei escaladări semnificative a conflictului și a unor distrugeri extinse.
Donald Trump se opune energiei verzi și susține industria petrolului, însă politicile sale și tensiunile cu Iranul au contribuit la declanșarea unei noi crize energetice globale, constată BBC. Potrivit analizei jurnaliștilor britanici, statele care au investit în energie regenerabilă și tehnologii precum mașinile electrice, în special China și Uniunea Europeană, sunt mai bine poziționate pentru a face față acestei situații. Creșterea prețurilor la energie afectează diferit regiunile lumii, în timp ce unele țări continuă să accelereze tranziția către surse alternative precum energia solară și eoliană, notează BBC. În acest context, serviciul britanic de presă menționează că mai multe guverne își ajustează politicile energetice pentru a reduce dependența de combustibili fosili și pentru a-și consolida securitatea energetică.
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a declarat pentru Associated Press că țara sa ar putea contribui la deblocarea Strâmtorii Ormuz, bazându-se pe experiența din Marea Neagră. El a amintit că, după invazia rusă, Ucraina a reușit să înlăture blocada maritimă prin distrugerea unor nave ruse și utilizarea dronelor pentru protejarea coridorului alimentar. În prezent, acest coridor funcționează sub control ucrainean și asigură transportul civil, a subliniat Zelenskyy în același interviu, precizând că niciun partener nu a solicitat direct ajutorul Ucrainei, ci doar schimb de experiență.
Între timp, Rusia și-a modificat tactica de atac asupra Ucrainei, încercând să epuizeze sistemele de apărare antiaeriană, inclusiv complexele Patriot, ale căror stocuri sunt în scădere, susțin oficiali ucraineni citați de The Sunday Times. Potrivit acestora, în ultimele săptămâni, forțele ruse au lansat atacuri masive inclusiv ziua, unele durând până la 24 de ore și implicând sute sau chiar mii de drone. Militarii intervievați de The Sunday Times indică și redistribuirea resurselor SUA din cauza tensiunilor cu Iranul, ceea ce reduce disponibilitatea sistemelor de apărare pentru Ucraina. În același timp, creșterea prețurilor la petrol contribuie indirect la consolidarea economiei ruse, constată sursele The Sunday Times.
Pentru a lipsi Moscova de aceste venituri suplimentare, Ucraina ar fi decis să ignore apelurile aliaților occidentali de a nu lovi infrastructura energetică a Rusiei în perioada actualei crize energetice globale, scrie The Telegraph. Publicația ajunge la această concluzie după recentele atacuri ucrainene asupra portului petrolier Primorsk și asupra celei mai mari rafinării a companiei „Lukoil”, care au fost avariate. Deși loviturile sunt efectuate cu arme ucrainene, anterior s-a relatat că partenerii occidentali, inclusiv SUA, oferă informații din satelit. Atacurile ucrainene au loc în pofida avertismentelor aliaților că astfel de acțiuni pot influența prețurile globale la energie, care cresc deja din cauza blocării strâmtorii Ormuz de către Iran.
Moscova menține presiunea asupra Kievului, cerând cedarea Donbasului și amenințând cu intensificarea războiului dacă aceste condiții nu sunt acceptate, însă situația de pe front nu sugerează că astfel de acțiuni ar putea avea loc în curând, constată Wiadomosci Polske. În Rusia, aceste declarații sunt percepute diferit, iar analiștii citați de publicația poloneză observă o discrepanță între mesajele oficiale și capacitățile reale ale armatei. Wiadomosci Polske notează că linia propagandistică mizează pe presiune și amenințări, dar recunoaște implicit limitări sistemice ale armatei, precum nevoia de mobilizare suplimentară și dificultăți logistice și de comandă. În același timp, avansul trupelor ruse rămâne lent și localizat, ceea ce face dificilă atingerea obiectivelor declarate într-un interval scurt, conchide Wiadomosci Polske.
Directorul Agenției de Securitate Militară din Serbia, Djuro Jovanic, a declarat, citat de Eurointegration, că autoritățile sârbe nu au găsit nicio dovadă privind implicarea Ucrainei într-o presupusă tentativă de sabotaj asupra unei conducte de gaz care traversează Serbia spre Ungaria. Incidentul a fost investigat de serviciile de securitate din Serbia, în urma unor informații privind posibile pachete cu explozibili descoperite în apropierea infrastructurii energetice, detaliază publicația. Potrivit acesteia, Jovanic a respins informațiile și speculațiile apărute în acest caz, inclusiv acuzațiile indirecte venite din partea premierului maghiar Viktor Orban, subliniind că în jurul incidentului circulă numeroase dezinformări. Directorul Agenției de Securitate Militară din Serbia a precizat, citat de Eurointegration, că originea materialelor explozive nu indică automat autorul sau comanditarul unei acțiuni și a sugerat că marcajele ar indica proveniența din Statele Unite ale Americii. În urma incidentului, autoritățile din regiune au intensificat măsurile de securitate pentru infrastructura energetică, în contextul unor tensiuni și acuzații reciproce între mai multe părți implicate, mai scrie Eurointegration.
Ministerul Apărării de la Berlin a negat informațiile potrivit cărora bărbații germani apți de serviciu militar ar trebui să obțină permisiune pentru a părăsi țara, informează Der Spiegel. Potrivit ziarului, autoritățile au explicat că normele invocate nu se aplică în prezent, deoarece serviciul militar este voluntar. Deși legea prevede formal anumite aprobări pentru șederi îndelungate în străinătate, aceste reguli sunt considerate depășite și nu sunt aplicate în practică, remarcă Der Spiegel. Publicația amintește că anterior s-a vehiculat că Germania ar fi înăsprit regulile evidenței militare, cerând bărbaților apți de serviciu să obțină permisiunea Bundeswehr-ului pentru a părăsi țara, inclusiv pentru studii sau vacanțe. În același context, un oficial din Estonia a sugerat că Germania ar putea deveni o țintă mai probabilă pentru Rusia decât statele baltice, mai scrie Der Spiegel.
