ÎN CONTEXT | Vadim Vieru: „Pe cazurile din 7 aprilie justiția a fost compromisă. Procuratura a funcționat ca un instrument politic”

Victimele protestelor din aprilie 2009 nu au beneficiat de reabilitare și nici de justiție, fapt pentru care statul a plătit despăgubiri de milioane de lei în urma deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). După 17 ani, nicio persoană de rang înalt nu a fost condamnată pentru acțiuni de tortură aplicate în instituțiile statului, iar probele au fost distruse din cauza inacțiunilor deliberate ale Procuraturii, susține avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru.

„A fost o situație în care o întrunire publică a fost gestionată ineficient de către instituțiile de stat, în mod special de către poliție. Polițiștii care, de fapt, respectând anumite ordine ar fi participat la reținerea tinerilor, la maltratarea acestora prin diverse forme de tortură, cum ar fi „coridorul morții”. Foarte puține persoane au ajuns să răspundă în fața legii și, cu regret, foarte multe dosare au ajuns să fie examinate de CtEDO. Tinerii și-au găsit dreptatea abia acolo”, a declarat Vadim Vieru în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.

„Coridorul morții” și distrugerea simbolurilor sub privirea autorităților

Avocatul Promo-LEX evidențiază că oamenii legii au acționat la ordinul strict dictat de regimul politic.

„A fost o situație de gestionare ineficientă intenționată a unei întruniri publice care a degenerat în situații foarte grave, în care au avut de suferit nu doar protestatarii, dar și polițiști care urmau să fie protejați prin procedură de către Guvern, și inclusiv simboluri importante, pentru că au fost distruse simboluri importante, cum ar fi Declarația de Independență și nu doar. Poliția este o instituție de stat care nu acționează fără ordine, inclusiv în acea perioadă”, a explicat Vieru.

Exodul victimelor din aprilie 2009

Majoritatea tinerelor victime care au supraviețuit calvarului din comisariate au ales calea exilului, simțindu-se trădați de un stat, constată avocatul.

„Am asistat foarte mulți tineri care au trecut printr-un calvar enorm de complicat, care au de suferit și fizic, dar și moral, și au consecințe ale torturii până în prezent. Majoritatea dintre ei, inclusiv cei pe care i-am reprezentat la CtEDO, din observațiile noastre, nu mai locuiesc în țară. Au preferat să plece departe de Republica Moldova, inclusiv din considerentul că aici nu au beneficiat de servicii de reabilitare și nu au beneficiat de justiție, pentru că toți au găsit dreptatea la CtEDO”, a mărturisit Vadim Vieru.

Procuratura și controlul politic: „O justiție compromisă”

Expertul constată că „Procuratura a funcționat ca un instrument politic, amânând investigațiile suficient de mult încât probele să fie distruse definitiv, ce face imposibilă tragerea la răspundere a vinovaților”.

„Ceea ce s-a întâmplat este în totalitate responsabilitatea guvernării care se afla în acea perioadă, pentru că ei dețineau puterea, ei controlau din punct de vedere administrativ toate structurile de forță care au realizat astfel de acțiuni. Și cel mai grav, ei controlau politic instituții care în mod normal trebuiau să fie independente. Este vorba despre Procuratură și anume din cauza acestui control și a inacțiunii Procuraturii din 2009 până în prezent, cred că mulți ani o să ne punem întrebarea: ce s-a întâmplat cu adevărat în 7 aprilie 2009?”, se întreabă Vieru.

În context, avocatul mai susține că „anul 2010 fost un an în care practic a fost compromisă justiția pe cazurile din 7 aprilie”, motiv pentru care „nu o să putem să găsim răspunsuri”.

7 aprilie 2009: De la speranță la dezamăgire

În final, Vieru a subliniat că evenimentele din 7 aprilie au fost cea mai mare mobilizare a tineretului, un entuziasm care a fost transformat într-o lecție.

„Cel mai important este ca să ținem minte ce s-a întâmplat atunci și să luptăm ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple. Eu cred că ceea ce s-a întâmplat în anul 2009 a fost, probabil, ultimul cel mai mare eveniment sau întrunire organizată cu o participare a unui număr atât de mare de tineri, dar a adus o dezamăgire mare”, a conchis avocatul Promo-LEX.

7 aprilie este declarată drept „Ziua Libertății”, de comemorare a tinerilor care au manifestat pașnic în numele democrației. Protestele din aprilie 2009, care au înlăturat guvernarea comunistă și au deschis calea spre alegeri libere, au evidențiat atât dorința societății pentru schimbare, cât și fragilitatea coeziunii naționale.

Peste 30 de mii de manifestanți, în special tineri, s-au mobilizat în centrul capitalei. Inițial pașnice, manifestațiile s-au transformat într-o revoltă marcată de violențe și dezordini în masă, după ce autoritățile au reacționat brutal.

Peste 600 de tineri au fost arestați, bătuți și torturați în comisariatele de poliție. Deși oficial a fost recunoscut doar decesul lui Valeriu Boboc, ucis în bătaie în Piața Marii Adunări Naționale, societatea civilă a raportat cinci decese asociate brutalităților forțelor de ordine.

La 17 ani de la acele evenimente, victimele încă își caută dreptatea. Ancheta penală continuă, însă adevărul deplin rămâne sub semnul întrebării. Potrivit unui răspuns oferit de PCCOCS la solicitarea Teleradio-Moldova, în dosarele reluate în noiembrie 2021, au fost condamnate până acum 11 persoane implicate în reprimarea violentă a protestelor.

Eșecul justiției naționale a costat bugetul de stat peste cinci milioane de lei. Aceasta este suma achitată de Republica Moldova sub formă de despăgubiri, după ce tinerii torturați în comisariatele de poliție în aprilie 2009 au învins statul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

CITIȚI ȘI: