Reforma APL | 87% din primării sunt prea mici: Guvernul propune comasarea și reorganizarea raioanelor de la 32 la 10
Primăriile mici din Republica Moldova vor fi comasate și va fi introdus un prag minim de 3.000 de locuitori, iar numărul raioanelor ar urma să fie redus de la 32 la 10. În paralel, serviciile publice vor fi reorganizate, iar stimulentele financiare pentru primării vor fi triplate. Acestea sunt principalele măsuri propuse de Guvern în conceptul de reformă a administrației publice locale (APL), prezentat miercuri, 8 aprilie, de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
Reforma vine pe fondul unei realități pe care autoritățile o descriu ca fiind „dificilă” - majoritatea primăriilor sunt prea mici pentru a funcționa eficient, iar diferențele dintre localități, în special la capitolul servicii, continuă să crească.
Datele oficiale arată că 776 din cele 892 de primării din Republica Moldova au sub 3.000 de locuitori, adică peste 87% din total. În aceste condiții, veniturile proprii sunt reduse - în jur de 11%, iar restul bugetelor este acoperit din transferuri de la stat.
Această structură afectează direct dezvoltarea locală. O parte importantă din bani este cheltuită pentru funcționare, iar investițiile rămân limitate. În același timp, lipsa resurselor se reflectă în accesul la servicii de bază.
„Dacă, la nivelul țării, numărul de locuitori s-a redus cu 13.9%, în primăriile mici, cu sub 3.000 de locuitori, populația a scăzut cu aproximativ 32%. Din 10 familii care nu au canalizare, opt sunt în aceste localități, iar din 10 familii fără apă la robinet, șapte sunt tot acolo. Asta este realitatea din Republica Moldova - un cerc vicios în care comunitățile mici rămân fără resurse și fără perspectivă”, a declarat șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, într-o conferință de presă.
Problemele sunt amplificate de scăderea numărului populației. În ultimii zece ani, Republica Moldova a pierdut aproape 389 de mii de locuitori, iar cele mai afectate sunt satele mici. În aceste localități, populația a scăzut de peste două ori mai rapid decât media națională.
Autoritățile spun că acest lucru confirmă faptul că oamenii pleacă acolo unde serviciile sunt mai bune.
„Faptul că aproape jumătate de milion de cetățeni, în ultimii 10 ani, au optat să părăsească localitățile cu primării mici este un argument foarte clar că proximitatea față de puterea locală nu este un argument suprem. Cetățenii noștri au nevoie de servicii calitative și de un nivel de trai decent. În aceste condiții, reforma nu este doar necesară, dar este de mult întârziată”, a punctat Buzu.
Primării mai mari și mai capabile
Pentru a rupe acest „cerc vicios”, Guvernul propune consolidarea primăriilor. Pragul minim de 3.000 de locuitori este considerat nivelul la care o administrație poate deveni viabilă - cu buget mai mare, personal specializat și capacitate de a implementa proiecte.
Procesul va începe prin amalgamare voluntară, iar Guvernul încearcă să-l facă mai atractiv prin stimulente financiare substanțial mai mari.
Pentru localitățile care decid să se unească, sprijinul principal pentru investiții în infrastructură va fi triplat, de la 1.000 la 3.000 de lei pentru fiecare locuitor.
De exemplu, în cazul unui scenariu prezentat de autorități, dacă șase sate se amalgamează într-o singură primărie cu o populație totală de 6.243 de locuitori, transferul pentru pregătirea procesului ar fi de 400 de mii de lei, transferul pentru investiții capitale ar depăși 23.6 milioane de lei, iar sprijinul pentru bugetul local, acordat anual, în 2028, 2029 și 2030, ar ajunge la aproape 1.9 milioane de lei. În total, noua primărie ar putea beneficia de circa 25.9 milioane de lei.
Cu cât populația și numărul localităților implicate în amalgamare sunt mai mari, cu atât crește și suma alocată. În acest sens, Guvernul își propune să aloce 6.49 miliarde de lei pentru perioada 2026 - 2030.
După alegerile locale din 2027, acest pragul minim de locuitori pentru o primărie va deveni obligatoriu.
„Ne dorim să consolidăm primăriile și să oferim această capacitate reală de dezvoltare. După alegerile locale din 2027, în Republica Moldova nu vom mai avea nicio primărie care va administra treburi publice pentru mai puțin de 3.000 de locuitori. Nu mai vrem să avem situații în care sute de primării și mii de cetățeni sunt prinși în structuri administrative slabe, fără capacitate fiscală să le rezolve problemele”, a declarat oficialul.
Autoritățile insistă că identitatea localităților nu va fi afectată. Satele vor rămâne sate, însă administrațiile vor fi consolidate pentru a putea funcționa mai eficient.
Raioane mai puține, cu rol de dezvoltare
Reforma vizează și nivelul doi al administrației publice locale. Guvernul propune reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și transformarea acestora în centre de dezvoltare regională.
Noile structuri ar urma să gestioneze proiecte mari - drumuri, infrastructură, servicii regionale - și să atragă fonduri externe, inclusiv europene. Ideea este ca aceste entități mai mari să poată face lucruri pe care raioanele actuale nu le pot susține singure.
Conceptul de reformă nu vizează organizarea administrativ-teritorială din regiunea transnistreană și nu modifică statutul Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia. Totuși, autoritățile precizează că primăriile din Găgăuzia pot participa la procesul de amalgamare în baza cadrului legal existent și pot beneficia de aceleași stimulente financiare, inclusiv de sprijinul majorat pentru investiții.
Servicii mai aproape de oameni
Una dintre cele mai frecvente temeri legate de reformă este că oamenii vor trebui să parcurgă distanțe mai mari pentru a beneficia de servicii publice. Guvernul susține contrariul - în localitățile reorganizate vor fi create centre unificate de prestare a serviciilor, unde cetățenii vor putea accesa sute de servicii într-un singur loc. În plus, fiecare localitate va avea un reprezentant al primarului, care va menține legătura directă cu oamenii.
Scopul este simplificarea interacțiunii cu statul și reducerea birocrației. Reforma este strâns legată de integrarea europeană.
„În 2028, Republica Moldova va avea acces la fondurile de preaderare, însă sistemul administrației publice locale nu este pe deplin gata. În Balcani, ponderea veniturilor proprii în primării este de trei ori mai mare decât la noi, ceea ce le face mai competitive. Noi nu avem acest timp să învățăm din greșeli și trebuie să facem aceste schimbări acum, altfel riscăm să ratăm o șansă importantă pentru cetățenii noștri”, a avertizat Alexei Buzu.
Autoritățile recunosc că reforma nu va fi ușoară și că va genera dezbateri, în special în rândul aleșilor locali. Totuși, Guvernul susține că alternativa - menținerea sistemului actual - ar duce la adâncirea problemelor.
Reforma administrației publice locale este discutată de mai mulți ani și este bazată pe amalgamare, adică unirea mai multor primării într-una mai mare, pentru a crește capacitatea administrativă și financiară.
Procesul a fost lansat inițial ca fiind voluntar, iar autoritățile au organizat consultări la nivel național. Potrivit datelor oficiale, sute de primării au inițiat deja proceduri de amalgamare, iar Guvernul își propune ca etapa voluntară să fie finalizată până în 2027, când ar urma să fie aplicată noua structură administrativă.
Autoritățile și o parte dintre primari susțin reforma, argumentând că actualul sistem este fragmentat și ineficient. Potrivit acestora, primăriile mici nu au capacitatea de a implementa proiecte mari și de a accesa fonduri europene. Reforma este văzută ca o condiție pentru modernizarea serviciilor și pentru reducerea diferențelor dintre localități, în special în mediul rural.
Pe de altă parte, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a exprimat rezerve față de proiect. Reprezentanții organizației au declarat în repetate rânduri că unele prevederi ar putea slăbi autonomia locală și reduce rolul comunităților în luarea deciziilor. Ei atrag atenția că modificările propuse ar putea diminua reprezentativitatea și ar deschide calea unor decizii luate fără consultarea reală a cetățenilor. De asemenea, CALM insistă că amalgamarea trebuie să rămână cu adevărat voluntară și să fie validată prin consultare directă a populației, inclusiv prin referendum local.
CITIȚI ȘI:
