Corespondență Dan Alexe | Revenirea la recrutаrea militară în țările din UE și NATO
Dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu revine în prim-plan în mai multe țări ale Uniunii Europene, în unele, cum este Germania, subiectul fiind deosebit de sensibil, din pricina trecutului militarist al țării. Pentru a face din Bundeswehr „cea mai puternică armată din Europa”, așa cum și-o dorește Friedrich Merz, guvernul se concentrează în prezent pe îmbunătățirea atractivității armatei pentru recrutare.
Dar Germania nu este singura țară în această situație, chiar și Franța își dorește reintroducerea recrutării, deși pe o bază inițial voluntară.
În majoritatea democrațiilor occidentale s-a renunțat treptat la serviciul militar obligatoriu și s-a trecut la o armată de profesie, nu însă într-un caz aparte, cum este Elveția, țară care nu este în UE și unde funcționează conceptul de „armată a cetățenilor”, în care fiecare cetățean poate fi, teoretic, mobilizat în caz de nevoie.
În Germania, de la începutul anului, bărbații în vârstă de 18 ani sunt obligați să completeze un chestionar privind interesul lor pentru o posibilă carieră militară, precum și despre condiția lor fizică și pregătirea academică. Mai exact, guvernul și-a stabilit obiectivul de a crește numărul trupelor la 260.000 de militari activi până în 2035, față de 183.000 la sfârșitul anului 2025.
O controversă stârnește însă agitație în mass-media și pe rețelele sociale din Germania. Participarea la programul Erasmus, ocuparea unui nou loc de muncă în străinătate sau începerea unei călătorii în jurul lumii vor necesita de acum o autorizație militară pentru toți germanii de vârsta armatei, cu vârste cuprinse între 17 și 45 de ani. În practică, toate șederile de mai mult de trei luni în afara granițelor țării vor fi afectate de această nouă regulă.
Mai multe țări ale UE au păstrat o formă de recrutare obligatorie, în frunte cu țările nordice și baltice, unde „apărarea totală” stă chiar la baza gândirii și planificării militare, iar numărul de recruți este în creștere. Finlanda are astfel una dintre cele mai mari rezerve de soldați din lume, raportat la populație, totul bazat pe recrutarea obligatorie universală masculină.
E drept, cu excepția unor țări precum numita Elveție, unde serviciul militar obligatoriu ține de identitatea națională, ca în Israel, puține mai sunt azi țările, în Europa, care nu au trecut la o armată de profesie, eliminând recrutarea, uneori chiar, precum protestează unii strategi ai NATO, cu riscul de a reduce capacitatea de apărare a țării. Tendința este însă mai peste tot de revenire la conscripție, chiar dacă inițial pe bază voluntară.
Noua legislație germană
Într-un context în care Berlinul își demonstrează ambiția de a-și consolida apărarea, în special împotriva amenințării rusești, noile modificări își propun să garanteze un sistem robust și fiabil de înregistrare militară, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe. „În caz de urgență, trebuie să știm cine locuiește în străinătate pentru o perioadă extinsă”, a explicat el.
În Germania, serviciul militar, a cărui natură obligatorie a fost suspendată în 2011 de fosta cancelară Angela Merkel, putea fi deja efectuat în mod voluntar. Pentru a-și îmbunătăți capacitățile militare, armata germană speră să recruteze zeci de mii de noi soldați în următorii ani.
În ciuda acestor nevoi recunoscute, Ministerul Apărării a încercat să potolească protestele stârnite de această nouă prevedere. „În prezent, se elaborează reglementări specifice pentru a acorda excepții de la cerința de autorizare, în special pentru a evita birocrația inutilă”, a declarat același purtător de cuvânt.
Purtătorul de cuvânt a refuzat însă să detalieze mai mult forma practică pe care ar putea-o lua o astfel de scutire și nici potențialele sancțiuni pentru germanii care călătoresc în străinătate mai mult de trei luni fără a fi solicitat autorizația necesară.
În Germania, stânga a criticat pe larg adăugarea acestei noi reguli, temându-se în principal că o astfel de lege prefigurează revenirea la serviciul militar obligatoriu în Germania în următorii ani. „Suntem ferm convinși că acest lucru se va întâmpla”, a declarat Désirée Becker, vicepreședinta grupului parlamentar al Partidului de Stânga (Die Linke), pentru Die Welt.
Verzii, la rândul lor, au cerut „clarificări rapide din partea ministerului” și au criticat caracterul vag al măsurii, asupra căreia armata nu a comentat încă.
Cancelarul Friedrich Merz a insistat încă de când și-a preluat mandatul asupra necesității ca Germania și Europa să se pregătească „pentru cel mai rău scenariu”, și anume o abandonare a aliatului american, prin crearea unei apărări autonome.
Deja anul trecut, într-un interviu acordat săptămânalului „Stern”, veteranul politic german Joschka Fischer, fost ministru de Externe al Verzilor (1998–2005), avea aceeași opinie: „Serviciul militar obligatoriu trebuie reintrodus. Pentru ambele sexe. Fără această măsură, nu vom face progrese în protejarea Europei”, spune acest pacifist, fost apărător al abolirii conscripției.
Țările din UE se reînarmează
Acum, în fața permanentei și crescândei agresivități ruse, țările din UE se reînarmează, iar Franța a devenit, din 27 noiembrie 2025, cea mai recentă țară a UE care prezintă planuri de extindere a armatei sale. Emmanuel Macron a anunțat astfel că serviciul militar va fi restabilit începând de anul acesta, 2026 – deși pe bază voluntară – la aproape 30 de ani de la sfârșitul recrutării obligatorii.
Pentru început, tinerii voluntari vor fi formați într-o perioadă de 10 luni, timp în care vor fi cazați, hrăniți și instruiți și vor primi o soldă între 800 și 1000 de euro pe lună.
Puține sunt celelalte țări europene unde se mai practică recrutarea, care, de altfel, poate fi întotdeauna înlocuită printr-un serviciu civil, în general cu câteva luni mai lung.
Țările care mai recrutează sunt Austria, Grecia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Suedia și Norvegia. Germania a suprimat serviciul militar obligatoriu în 2011, însă, în mod legal, el poate fi reintrodus oricând, mai ales în fața amenințării ruse.
Chiar și în Franța, cum am spus, Emmanuel Macron a spart un tabu lansând ideea reintroducerii serviciului militar.
Suedia a reintrodus, la rândul său, serviciul militar, recrutarea automată – cu înregistrare obligatorie pentru bărbați și femei, dar cu un proces strict de selecție care ia în considerare mai mulți factori, inclusiv condiția fizică și „dorința de a servi” a tinerilor – încă din 2018.
Sistemul de recrutare obligatorie din Danemarca a fost, de asemenea, extins la femei și prelungit până la 11 luni, de la patru luni anterior. Estonia are o recrutare obligatorie universală pentru bărbați, în timp ce Letonia și Lituania, la fel ca Danemarca, selectează recruții prin tragere la sorți dacă nu există suficienți voluntari.
În continuare pe continent, Croația, care a abolit serviciul militar obligatoriu acum 20 de ani, a restabilit recent recrutarea obligatorie, în timp ce Polonia lucrează la un plan de pregătire a unui antrenament militar la scară largă pentru fiecare bărbat adult, în efortul de a-și dubla numărul de militari sub drapel.
Mai peste tot, așadar, se pune problema reintroducerii serviciului militar, ceea ce arată că un rezultat neașteptat al agresiunii lui Putin împotriva Ucrainei a fost acela de a uni și mai tare continentul european.
Recrutarea în Germania și alte țări din UE și NATO
Tinerii germani vor fi obligați să completeze un chestionar care să ofere informații despre starea lor civilă, interesele, poziția în ceea ce privește armele de foc, cunoștințele academice și sănătatea personală. Pentru femei, răspunsul la acest chestionar va fi opțional.
Constituția germană prevede că, în circumstanțe speciale, guvernul poate cere femeilor să servească, dar nu să ia armele. Germania încearcă să reproducă modelul suedez, introdus în 2017 și bazat pe un proces selectiv care nu implică recrutarea automată în funcție de vârstă, ci folosește criterii speciale pentru a identifica persoanele cele mai capabile.
Nu toată lumea este în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu. În Regatul Unit, în ajunul alegerilor din 2023, propunerea înaintată de guvernul conservator al lui Rishi Sunak de a introduce serviciul militar sau civil obligatoriu a provocat reacții furioase pe rețelele de socializare, în special din partea Generației Z. Partidul Laburist, astăzi la putere, și-a exprimat clar opoziția față de reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
În Spania, efectul războiului din Ucraina este mai puțin evident. Niciun partid (nici măcar de extrema dreaptă) nu a îndrăznit să deschidă o dezbatere similară cu cea care are loc în multe alte țări europene.
Potrivit experților, motivele pentru aceasta depășesc geografia și includ greutatea istoriei recente și luptele câștigate cu greu de mișcările disidente din anii 1980 și 1990 pentru a pune capăt serviciului militar obligatoriu.
În Austria, spre deosebire de majoritatea celorlalte țări ale UE, a existat întotdeauna – și încă există, pentru o durată de șase luni – serviciul militar obligatoriu pentru toți bărbații, care pot, însă, alege alternativa serviciului civil de nouă luni.
Supraviețuirea serviciului militar obligatoriu universal este legată de faptul că Austria are doar 9 milioane de locuitori și nu a avut o tradiție militară puternică de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
În Finlanda, în schimb, serviciul militar este obligatoriu pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani și opțional pentru femei cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani. Durata variază: 165 de zile pentru recruții necalificați, 255 de zile pentru cei din categorii speciale, 347 de zile pentru rezerviști și alte categorii specializate.
