R. Moldova alunecă în categoria „regimurilor hibride”. Expert: „Ingerințele ruse influențează percepția democrației moldovenești”
Republica Moldova coboară pe „scara” democrației, retrogradând de la poziția de „democrație imperfectă” la cea de „regim hibrid”, potrivit Indicelui Democrației 2025, măsurat de The Economist Intelligence Unit (EIU) în 167 de țări și teritorii.
Dintre cele șapte schimbări de regim constatate de EIU în 2025, cinci au fost pozitive. Franța, care a oscilat în jurul pragului dintre „democrație deplină” și „democrație imperfectă”, a revenit în categoria „democrațiilor depline”.
Patru foste regimuri hibride – România, Malawi, Senegal și Paraguay – au avansat la statutul de „democrații imperfecte”.
Republica Moldova a alunecat în categoria „regimurilor hibride”, în timp ce Angola a intrat în rândul regimurilor autoritare.
Indicele Democrației evaluează procesele electorale, guvernanța, libertățile civile, participarea politică și cultura politică. „Regimul hibrid” în care a retrogradat Republica Moldova – fără ca autorii să ofere explicații detaliate – reflectă un sistem în care, deși există elemente ale democrației, acestea nu funcționează complet liber sau eficient.
Contrar tendinței globale, care marchează o stabilizare și sugerează că recesiunea democrației este pe cale să se încheie, scorul mediu regional al Europei de Est și Asiei Centrale a scăzut ușor pentru al treilea an consecutiv. În linii generale, măsurile privind libertatea personală și religioasă s-au deteriorat în continuare, la fel ca și implicarea cetățenilor și încrederea acestora în guvern și partidele politice.
O excepție de la tendința regională este România, care este din nou clasificată ca „democrație imperfectă” după retrogradarea din 2024 la „regim hibrid”. Georgia și Ucraina au înregistrat scăderi semnificative ale scorurilor, EIU evidențiind în special Georgia, unde partidul aflat la guvernare continuă să-și consolideze controlul asupra instituțiilor democratice, persecută lideri ai opoziției și încearcă să interzică sau să limiteze activitatea mai multor partide de opoziție.
Indicele Democrației evidențiază cele mai semnificative creșteri în clasament în cazul Gabonului, Boliviei și Canadei, în timp ce țări precum Pakistan, Nepal sau Filipine au înregistrat cele mai accentuate scăderi.
Expertul de la Chișinău, Valeriu Pașa, președinte WatchDog.MD, menționează că metodologia aplicată de unitatea de analize de la The Economist nu este foarte clară, însă concluziile referitoare la Republica Moldova pot fi contestate prin comparație cu alte țări incluse în categoria „democrațiilor imperfecte”.
„Bunăoară, România în 2024 este considerată „regim hibrid”, iar în 2025 mutată în „flawed democracy”. Nu mă pot pronunța în privința țărilor pe care nu le cunosc. În cazul României știu ce spun. În Republica Moldova este mai multă democrație, atât pe alegeri, cât și pe multe alte aspecte. Cât face numai lipsa totală de control civil combinată cu atotputernicia serviciilor speciale, alegeri anulate fără explicații clare – acestea întârziind să apară și acum, lipsa oricărui control și transparență minimă în finanțarea concurenților electorali, finanțarea obscură din buget a presei etc.”, a subliniat expertul.
Potrivit lui Valeriu Pașa, aplicarea măsurilor de combatere a finanțării ilegale și a amestecului rusesc în alegeri nu poate să treacă fără a afecta felul în care este percepută democrația moldovenească.
„Și pe intern, mulți cetățeni, nu doar susținătorii înflăcărați ai partidelor pro-ruse, nu văd bine decizii de neadmitere și excludere din alegeri în timpul perioadei electorale. Amenzile pentru corupția electorală nici ele nu au cum să arate drept semn de mare libertate politică. Din perspectiva asigurării statului de drept, securității naționale și a supremației legii – sunt plusuri, pentru aspectul democrației – nu dă bine”, a explicat Pașa.
Președintele WatchDog.MD spune că o lecție care trebuie învățată este că „normă nu trebuie să fie lupta cu efectele, ci lupta cu cauzele”, prevenția, cu alte cuvinte.
„Bandiții și agenții serviciilor rusești trebuie să ajungă la închisoare, nu în alegeri. Curățarea clasei politice de aceste personaje toxice este treaba procurorilor, a anchetatorilor, a judecătorilor, nu a Comisiei Electorale Centrale”, a conchis expertul.
CITIȚI ȘI:
