Experți: Trei sectoare-cheie ar putea scoate economia R. Moldova din stagnare
Republica Moldova se află într-un moment decisiv, având la dispoziție sprijin european de 1.9 miliarde de euro, însă fără rezultate economice vizibile pe măsura așteptărilor. Economia națională rămâne fragilă și vulnerabilă la șocuri externe, remarcă experții.
Republica Moldova trebuie să-și redefinească prioritățile și să investească în sectoare cu potențial ridicat, precum agricultura inovativă, IT și inteligența artificială, spun experții în economie. De asemenea, dezvoltarea fondurilor de pensii private și a pieței financiare ar putea oferi alternative de finanțare pentru business, reducând dependența de bănci și granturi.
Republica Moldova traversează un moment decisiv, marcat de procesul de aderare la Uniunea Europeană și de un sprijin financiar din partea blocului comunitar. Deși această susținere oferă o oportunitate istorică pentru transformare economică, experții avertizează că, fără reforme profunde, impactul ar putea fi limitat. Aceasta este concluzia unui studiu semnat de experta în economie asociată la comunitatea WatchDog, Mihaela Sirițanu.
Potrivit analizei, creșterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 2.3% în anul curent, semnalând mai degrabă o stabilizare fragilă decât o redresare solidă. În același timp, inflația se menține la un nivel de 5–7%, iar investițiile sunt insuficiente pentru a susține o convergență rapidă cu economiile europene. Economia este alimentată în principal de consum și finanțare externă, în timp ce exporturile rămân slabe.
Analiza mai arată că economia Republicii Moldova este dependentă de servicii și consum, care reprezintă aproximativ 60% din PIB, a punctat Mihaela Sirițanu, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova. Ea explică faptul că aceste servicii, precum cele din HoReCa sau activități mici locale, nu pot fi exportate și au marje reduse de profit, ceea ce limitează creșterea economică. Mihaela Sirițanu a avertizat că integrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă doar reforme pe hârtie, ci transformarea profundă a economiei.
„A venit o sumă semnificativă, deja în jurul de 40 % din sumă este deja disbursată. Vreo 600 de milioane au venit în 2025 și acum recent în martie a mai venit o tranșă. Deci sunt deja o grămadă de bani în Republica Moldova și eu în calitate de cetățean sunt sigură că cu toții vrem să vedem pe ce se cheltuie acești bani, mai ales că au venit însoțiți de un plan de dezvoltare foarte ambițios Adică acolo vorbim de o mobilizare mai largă de 4 miliarde de euro. Cu ajutorul acestor bani vorbim de dublarea salariului, vorbim de peste 5.000 de firme noi create. Sunt niște indicatori foarte ambițioși pentru Republica Moldova, dar din păcate deocamdată raportarea care ține de acești bani este foarte minimală”, afirmă Mihaela Sirițanu.
Un alt fenomen îngrijorător este exportul de capital uman, susține expertul economic Marin Gospodarenco. Potrivit acestuia, plecarea masivă a forței de muncă peste hotare duce la deficitul de angajați în țară, precum și la importul de muncitori din alte regiuni. Totodată, lipsa investițiilor în cercetare și inovare limitează competitivitatea economiei, a mai spus Gospodarenco.
„Sectorul IT este clar. Sectoarele inovative care sunt în economie. În agricultură tot se poate investi foarte mult. Agricultură poate fi și inovativă. Nu trebuie 100 de sectoare. Trebuie trei sectoare, dar să fie prioritizate și investițiile se fie canalizate acolo. Dacă nu mergem cu inteligența artificială acum la pas, noi o să pierdem. Inteligența artificială acum pentru noi este o șansă. Din școală învățăm copiii să folosească inteligența artificială. Inteligența artificială nu înseamnă numai Chatul GPT. Înseamnă mult mai larg, asta e o parte componentă mică a inteligenței artificiale”.
Amintim că recent Banca Mondială a redus prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova, pe fondul unor riscuri externe tot mai accentuate. Potrivit celui mai recent raport, creșterea economică a țării noastre este estimată la 1.9% în 2026, cu 0.8 puncte procentuale mai puțin decât se anticipa anterior.
Precizăm că economia națională a trecut printr-o perioadă volatilă în ultimii ani, marcată de șocuri externe succesive. În 2020, PIB-ul a scăzut cu 8.3 la sută, pe fondul pandemiei de COVID-19 și al restricțiilor economice. Un an mai târziu, în 2021, economia a înregistrat o revenire puternică, de 13.9%, una dintre cele mai ridicate din regiune, susținută de relansarea consumului și a activității economice. În 2022, însă, tendința s-a inversat din nou, iar economia a scăzut cu 5.9 la sută, fiind afectată de criza energetică, consecințele războiului din Ucraina și o secetă severă în agricultură. În anii următori, revenirea a fost modestă. În 2025, economia a dat semne de accelerare, cu o creștere de 2.4%, PIB-ul ajungând la 353 de miliarde de lei. Avansul a fost susținut în special de sectorul IT, agricultură, construcții și investiții, în timp ce transportul, comerțul și tranzacțiile imobiliare au frânat ritmul economiei.
CITIȚI ȘI:
Agricultorii pot primi granturi de până la 50.000 de euro pentru inițiative în domeniul semințelor
Granturi pentru creșterea legumelor și cultivarea pomușoarelor
Primăriile din R. Moldova pot accesa granturi de 60.000 de dolari pentru proiecte de dezvoltare
Granturi de 300 de milioane de lei pentru IMM-urile din R. Moldova, în 2026
