Revista Presei: Olanda, Italia, Ungaria, Germania, Franța și Polonia se opun aderării accelerate a Ucrainei și Republicii Moldova la UE.
Solicitarea legislatorilor europeni de a majora fondurile destinate țărilor candidate la UE; discuțiile cu scântei de la Tiraspol și noi detalii din anchetă în cazul decesului educatoarei Ludmila Vartic, sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Olanda, Italia, Ungaria, Germania, Franța și Polonia se opun aderării accelerate a Ucrainei și Republicii Moldova la UE. Pe jurnal.md vedeți declarația ministrului polonez de Externe, Radosław Sikorski: „Comisia Europeană a lansat ideea unei scurtături către aderare. Acest lucru nu se va întâmpla. Credem că Ucraina trebuie să îndeplinească toate condițiile, așa cum a trebuit și noi”, a spus oficialul polonez într-un interviu la RMF FM. Deși liderii UE au aprobat deschiderea negocierilor tehnice și recunosc progresele Chișinăului și Kievului, procesul rămâne unul bazat pe unanimitate.
Parlamentul European cere mai mulți bani în viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene și reguli mai clare pentru statele candidate, inclusiv pentru Republica Moldova. TVR Moldova a consultat opinia europarlamentarului Siegfried Mureșan, care spune că legislativul susține alocarea mai multor resurse. Documentul stabilește poziția Parlamentului înaintea negocierilor cu Comisia Europeană și statele membre, iar forma finală va fi votată în plen la sfârșitul lunii aprilie. Raportul interimar va deveni baza de negociere a Parlamentului European în discuțiile asupra bugetului pentru următorii șapte ani. Pentru statele candidate, inclusiv Republica Moldova, eurodeputații vor creșterea bugetului de la aproximativ 40 la peste 50 de miliarde de euro.
Discuțiile din cadrul întâlnirii în formatul „1+1” desfășurate la Tiraspol „au fost utile”, chiar dacă nu au dus la soluții concrete. Moldova 1 a discutat cu vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, care spune că autoritățile de la Chișinău au urmărit două obiective principale – combaterea afirmațiilor Tiraspolului potrivit cărora autoritățile moldovenești nu ar avea mandat de negocieri și clarificarea poziției regiunii față de suveranitatea Republicii Moldova. Vicepremierul a remarcat că pretinsa administrație de la Tiraspol continuă să insiste asupra menținerii formatului „5+2”, în pofida faptului că acesta nu a avut rezultate pe parcursul anilor. „Dorința Tiraspolului de a menține acest format susținut de Federația Rusă este foarte clar: își doresc o platformă internațională pentru a promova interesele așa cum au făcut-o pe parcursul a mai mult de 20 de ani”, a explicat vicepremierul.
Tot pe Moldova 1 vedeți opinia a doi foști vicepremieri pentru Reintegrare despre posibilitatea revenirii la formatul de negocieri 5+2. Alexandru Flenchea și Gheorghe Bălan declară că acest lucru nu este posibil, iar pretinsa misiune de menținere a păcii este de multă vreme depășită și nu contribuie la reglementarea transnistreană.
Iar pe Radio Chișinău găsiți detalii de întâlnirea de la Tiraspol a vicepremierului Valeriu Chiveri și reprezentantul zonei secesioniste Vitali Ignatiev, marcată de divergențe privind cadrul și direcția negocierilor. Părțile nu au reușit să ajungă la un consens asupra principalelor subiecte. A fost un schimb de replici privind natura negocierilor, Chișinăul insistând că este vorba despre discuții de lucru, nu diplomatice. Cele diplomatice se stabilesc între două state, în timp ce regiunea de pe malul stâng al Nistrului și cea de pe malul drept, constituie același stat, a subliniat Chiveri.
Trupele lui Putin din regiunea transnistreană, prinse în menghină. Conducerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse, adică soldații ruși staționați ilegal în regiunea transnistreană, a fost declarată indezirabilă pe teritoriul R. Moldova, titrează deschide.md. Publicația scrie că acest statut l-a primit atât comandantul GOTR, Dmitri Zelenkov, cât și adjuncții săi, Dmitri Opalev, Serghei Mașenko și Serghei Șirșov. De asemenea, este interzis pe teritoriul R. Moldova și șeful statului major al GOTR, Marat Iarulin, dar și Alexei Bogomolov, care se ocupă de schemele de finanțare ilegală a GOTR.
Faptul că mai mulți ofițeri din comandamentul Grupului Operativ al Trupelor Ruse urmează să fie expulzați de pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, a fost confirmat de Președintele Parlamentului, Igor Grosu. TVR Moldova scrie că în cadrul unei emisiuni TV, Grosu a menționat că decizia autorităților de la Chișinău are la bază statutul ilegal al prezenței militare ruse în regiunea transnistreană. Referindu-se la consecințele măsurii, el a explicat că există termene legale privind regimul de ședere al cetățenilor străini. În mod obișnuit, aceștia au la dispoziție până la 90 de zile pentru a-și oficializa statutul juridic în Republica Moldova. În cazul în care persoanele vizate vor ajunge pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, li se va cere să părăsească Republica Moldova, a precizat el.
Gazele naturale vor ajunge în Moldova prin gazoductul Trans-Balcanic până în septembrie. „Oferă o reducere a tarifelor”, susține Ministerul Energiei. Citiți declarația pe newsmaker.md. Rutele asigură transportul gazelor dinspre Grecia, inclusiv din terminalele LNG cu gaze provenite din Statele Unite, prin Bulgaria, România și Moldova, către Ucraina și depozitele sale subterane de stocare. Decizia contribuie la securitatea energetică a Moldovei și a țărilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv Ungaria și Slovacia, și vine în contextul începerii sezonului de umplere a depozitelor de stocare înaintea iernii viitoare, potrivit Ministerului Energiei. Utilizarea acestor rute permite totodată reducerea tarifelor de transport în statele de tranzit, sporind atractivitatea comercială a coridorului și facilitând creșterea volumelor transportate.
Ludmila Vartic, amendată în trafic, după ce a decedat. Fapte de fals în acte publice, investigate de CNA. Agora.md scrie că un proces-verbal contravențional ar fi fost întocmit pe numele Ludmilei Vartic chiar în ziua decesului acesteia, deși ulterior s-a stabilit că ea nu se afla la volanul mașinii care a fost implicată în pretinsa încălcare rutieră. Cazul este examinat de Centrul Național Anticorupție, care a deschis o cauză penală pentru fals în acte publice. Informația a fost comunicată de Sergiu Russu, adjunct al procurorului general, dar și de avocata Violeta Gașițoi, cea care apără interesele Ludmilei Vartic.
Între timp, apar noi detalii din anchetă. Cadavrul Ludmilei Vartic va fi exhumat, iar soțul femeii, suspectat de violență în familie, are interdicția de a părăsi țara. RFI scrie că Procuratura Generală a venit cu detalii legate de dosarul educatoarei din Hîncești, Ludmila Vartic, care a murit, la începutul lunii martie, după ce ar fi fost supusă violenței și abuzului din partea soțului. Până în prezent, zeci de martori au fost audiați. Procurorul general adjunct, Sergiu Russu, a anunțat, că au fost dispuse, la solicitarea avocaților, expertize noi și exhumarea cadavrului. Măsura are drept scop efectuarea unei expertize medico-legale suplimentare, inclusiv pentru elucidarea completă a cauzelor decesului.
TV8 scrie că apărarea lui Dumitru Vartic susține exhumarea și neagă acuzațiile de violență: „Nu există niciun martor, nicio dovadă”. Avocatul Roman Mihăeș a menționat că procedura este necesară pentru clarificarea tuturor circumstanțelor cazului și că vor dispune de un expert din țară.
Ambasadorul rus Ozerov a cerut o întrevedere, în penitenciar, cu bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. IPN scrie că solicitarea a fost respinsă. Directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Alexandru Adam, a precizat că răspunsul a fost transmis prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, întrucât instituția nu comunică direct cu ambasadele. „A fost o solicitare, dar ea nu se încadrează în prevederile de asistență consulară”, a precizat Alexandru Adam.
Biserica și bașcanul, în topul încrederii în Găgăuzia. Rusia sau UE – încotro vor locuitorii să meargă Moldova? Pe newsmaker citiți datele unui studiu sociologic prezentat de Asociația Promo-LEX. Astfel, mai mult de jumătate dintre locuitorii Găgăuziei consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită, atât în regiune, cât și la nivel național. Potrivit datelor, peste 70% dintre locuitorii autonomiei au încredere în biserică, aceasta fiind urmată de bașcan. La polul opus se află instituțiile-cheie ale statului. Astfel, peste 80% dintre respondenți spun că au puțină sau foarte puțină încredere în președintele țării și în Parlament. În ceea ce privește orientarea externă a Republicii Moldova, cea mai mare parte a respondenților – 41,7% – susțin o politică echilibrată între Est și Vest. Alte 38,7% consideră că țara ar trebui să se apropie de Federația Rusă, în timp ce doar 6% susțin aderarea la Uniunea Europeană.
Un memorial dedicat celor peste 1.400 de victime ale foametei din 1946–1947, din satul Mingir, raionul Hâncești, a fost inaugurat în cimitirul localității, la 80 de ani de la începutul tragediei. Un material de la eveniment vedeți pe Radio Chișinău. Memorialul include 16 plăci comemorative cu numele victimelor, reprezentând aproape jumătate din populația localității la acea vreme. În cadrul evenimentului, primarul localității a anunțat și înființarea unui Muzeu al Foametei, care ar urma să funcționeze ca un centru de educație, informare istorică și un loc de reflecție și reconciliere pentru comunitate și vizitatori. Foametea din 1946–1947 din Basarabia este considerată de istorici una dintre cele mai grave crize umanitare din regiune în perioada postbelică. În Republica Moldova, ziua de comemorare a victimelor foametei este marcată anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie.
Primăria orașului Fălești a anunțat că va compensa din bugetul local majorarea tarifului pentru transportul public. TV 8 scrie că măsura a fost luată în contextul creșterii prețurilor la carburanți, care i-a determinat pe transportatori să ceară majorarea prețului la călătorii. Operatorul a propus majorarea tarifelor de la 5 la 7 lei pentru adulți și de la 3 la 5 lei pentru copii, pe rutele Gara–oraș și Fabrica de Zahăr. Autoritățile locale au decis însă să acopere diferența de 2 lei din fondurile publice, astfel încât, prețul achitat de pasageri să rămână neschimbat în perioada următoare.
