De ce nu acceptă Chișinăul „reguli separate” la Comrat: Explicațiile lui Igor Grosu
Chișinăul cere hotărât unității autonome Găgăuzia să respecte legislația electorală națională și regretă etapa tranzitorie admisă anterior pentru regiune. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că procedurile distincte asupra cărora insistă Comratul contravin Codului electoral și principiilor organizării unor alegeri libere și corecte.
Igor Grosu a evidențiat că în Găgăuzia, spre deosebire de restul teritoriului țării, nu există un plafon al donațiilor în numerar pentru candidații la alegeri.
„Noi, restul teritoriului, în toate campaniile, avem plafon cash, transferuri pentru persoane fizice, pentru persoane juridice, te numără ce venituri ai pe parcursul anului, să vadă nu cumva aduci toți banii de acasă de dragul candidatului. Acolo – nicio limită la donații în numerar. Șocant”, a exemplificat Grosu într-o emisiune la Jurnal TV.
O altă problemă subliniată sunt listele de alegători, care în Găgăuzia sunt distincte pentru alegerile regionale și cele de nivel național.
„La nivel național, există o listă de alegători de aproximativ 130–134 de mii. Când e vorba de alegerile regionale, vorba aceea, cu un gest magic lista se reduce la vreo 90 de mii, pentru că ei spun că mai pleacă lumea din țară, din regiune și așa mai departe. Ei, de fapt, cu 90 de mii, garanția să treacă pragul de 50 plus unul sau 33% e mai mare decât în cazul cu 130 de mii”, a remarcat președintele Legislativului.
De asemenea, membrii organului electoral din regiune – denumit la Comrat „Comisie Electorală Centrală”, deși, potrivit Codului electoral, există o singură Comisie Electorală Centrală (CEC), la nivel național – sunt scutiți, în prezent, de verificările de integritate.
„Cei numiți acolo trebuie să treacă – pentru că ei devin persoane cu demnitate publică, funcționari electorali – trebuie să treacă verificarea, cum o trec toți funcționarii electorali, membrii CEC-ului, la ANI, SIS, să vedem dacă nu au antecedente”, a punctat Igor Grosu.
O altă ajustare asupra căreia insistă autoritățile centrale este ca, în Găgăuzia, după exemplul restului teritoriului țării, să fie implementat sistemul de verificare a listelor electorale: atunci când alegătorii, până la scrutin, pot merge la secția de votare și pot semnala eventualele neconformități depistate pe liste, cum ar fi persoane decedate sau care figurează la alte adrese.
Igor Grosu consideră că decizia ca prevederile Codului electoral să fie aplicate în Găgăuzia cu un an mai târziu decât în restul țării, pentru a-și putea ajusta reglementările locale, a fost greșită.
„A creat un precedent, dincolo de năravul pe care l-a implementat acolo Șor, grupările criminale, Federația Rusă. Noi nu am soluționat nimic, doar i-am lăsat de capul lor”, a afirmat spicherul.
Președintele Parlamentului a transmis un mesaj pentru „colegii din Găgăuzia”, îndemnându-i să respecte legea Republicii Moldova, Codul electoral, „dacă vrem cu toții să trăim într-un stat democrat”.
Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat în toamna anului trecut, însă alegerile nu au putut fi organizate, deciziile privind stabilirea scrutinului fiind amânate sau anulate de mai multe ori.
Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, în special cele care permit Adunării Populare să desemneze propriul organ electoral.
Autoritățile de la Comrat acuză Chișinăul că ar bloca în mod intenționat, sub „pretexte inventate”, organizarea alegerilor. Decidenții din Găgăuzia insistă să obțină excepții de la Codul electoral, contestând la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) decizia Curții de Apel Sud privind suspendarea scrutinului stabilit pentru 21 iunie.
CITIȚI ȘI:
