Revista presei internaționale | SUA-Iran, acuzații reciproce de încălcare a armistițiului; Zelenski: Rusia pregătește o nouă ofensivă
Publicațiile internaționale continuă să urmărească îndeaproape situația din Orientul Mijlociu, unde tensiunile dintre Statele Unite și Iran rămân ridicate, în pofida eforturilor diplomatice de reluare a negocierilor. Mai multe agenții de presă analizează semnalele venite din Rusia privind starea economiei și posibilele consecințe ale sancțiunilor internaționale. Un alt subiect important abordat de presa internațională îl reprezintă dinamica politică din Bulgaria și posibilele implicații asupra relațiilor regionale.
Agențiile internaționale de presă citează cele mai proaspete declarații ale președintelui SUA, Donald Trump, privind situația din Orientul Mijlociu. Potrivit BBC, liderul american a acuzat regimul de la Teheran că a încălcat armistițiul, blocând din nou strâmtoarea Ormuz pentru navele comerciale care vin din Golful Persic. Trump a amenințat din nou cu distrugerea infrastructurii critice a Iranului, inclusiv a podurilor și centralelor electrice, notează BBC. Tensiunile au crescut după ce marina SUA a interceptat în Golful Oman o navă iraniană, aflată acum sub control american, incident pe care Iranul l-a calificat drept „act de piraterie”, remarcă același serviciu de presă. Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, afectând în continuare transportul de petrol din regiune, consemnează BBC, precizând că viitorul negocierilor dintre SUA și Iran rămâne incert, deși Washingtonul susține că delegația sa se îndreaptă spre Islamabad pentru noi discuții cu oficiali de la Teheran.
Consilierii lui Donald Trump îl îndeamnă să facă mai puține declarații publice despre războiul din Iran, considerând că acestea îi afectează imaginea și ratingul, însă liderul american ignoră recomandările, dezvăluie The Wall Street Journal. Publicația notează că Trump face frecvent afirmații contradictorii, alternând între amenințări dure și promisiuni de pace, inclusiv în postările de pe rețelele sociale și declarațiile pentru presă. Unele dintre aceste mesaje sunt făcute fără consultarea consilierilor, ceea ce complică eforturile diplomatice, remarcă The Wall Street Journal. Ziarul amintește că Trump vorbește des despre succese militare, fără a clarifica însă strategia de ieșire a Statelor Unite din conflict.
Aliații europeni se tem că echipa de negociere a SUA, lipsită de experiență, va încheia în grabă un acord cu Iranul, care ar putea crea mai multe probleme decât să le rezolve, transmite Reuters. Diplomați citați de agenția de presă avertizează că Washingtonul ar putea urmări o victorie politică pentru Donald Trump, acceptând un acord superficial privind programul nuclear iranian și ridicarea sancțiunilor. În opinia oficialilor intervievați de Reuters, un astfel de compromis ar putea genera dificultăți majore în negocierile tehnice ulterioare, pe termen mediu și lung.
Războiul din Iran a adus Rusiei avantaje economice temporare, prin creșterea prețurilor la petrol și atenuarea impactului sancțiunilor, fără a-i asigura însă succesul în Ucraina, constată The New York Times. Publicația subliniază că Iranul a fost un partener-cheie al Moscovei, iar relația ambiguă dintre Donald Trump și Vladimir Putin a fost percepută ca un posibil avantaj strategic. Totuși, incertitudinea privind acțiunile viitoare ale SUA și costurile războiului continuă să afecteze serios Rusia pe termen lung, scrie The New York Times. Experții intervievați de publicație consideră că, în pofida beneficiilor pe termen scurt, conflictul slăbește poziția globală a Moscovei și întărește necesitatea sprijinirii Ucrainei.
O poziție similară a exprimat, într-un interviu pentru Financial Times, și șeful serviciului de informații militare al Suediei, Thomas Nilsson. El consideră că economia Rusiei se confruntă cu dificultăți serioase și nu și-a revenit, în ciuda creșterii prețurilor la petrol. Nilsson e de părere că autoritățile ruse manipulează datele pentru a crea o imagine mai favorabilă. Moscova are nevoie ca prețul petrolului să depășească 100 de dolari pe baril pentru a acoperi deficitul bugetar, în timp ce problemele economice afectează inclusiv sectorul de apărare al țării. Financial Times notează că datele oficiale indică deja o încetinire economică, însă situația reală ar putea fi mai gravă, inclusiv din cauza unei inflații subestimate și a unui deficit bugetar mai mare decât cel raportat. În acest context, Nilsson avertizează că economia Rusiei riscă fie un declin prelungit, fie un șoc major, urmat de o criză financiară.
Unian scoate în evidență comentariile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski despre motivele restricționării accesului la rețelele sociale în Rusia. Agenția de presă preia câteva afirmații făcute de liderul de la Kiev într-un telemaraton național, în timpul căruia s-a arătat convins că Moscova reduce accesul la internet pentru a preveni revoltele de stradă care ar putea izbucni după mobilizarea în masă a rușilor pe front. Zelenski susține că Rusia își intensifică pregătirile pentru o nouă mobilizare în încercarea de a porni o nouă ofensivă împotriva Ucrainei sau în alte direcții, inclusiv în regiunea baltică. Președintele ucrainean a avertizat că reacția NATO va fi decisivă, iar lipsa unui răspuns ferm ar putea pune sub semnul întrebării rolul Alianței Nord-Atlantice.
Aflat la final de mandat, guvernul maghiar al premierului Viktor Orban a semnalat că este gata să deblocheze în această săptămână împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, relatează Bloomberg. Potrivit agenției de presă, decizia ar urma să fie luată în schimbul deblocării fondurilor europene prevăzute pentru Budapesta, dar înghețate de Bruxelles din cauza politicilor antidemocratice ale guvernului Orban. Bloomberg precizează că, în ultimele zile de mandat, premierul maghiar mai cere reluarea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria prin conducta „Drujba”, care traversează teritoriul Ucrainei și care a fost deteriorată în urma unui atac aerian al Rusiei. Conform agenției Bloomberg, Comisia Europeană a confirmat că lucrează pentru reluarea fluxurilor de petrol și a subliniat că toate statele membre trebuie să respecte acordul privind sprijinul financiar pentru Ucraina, esențial în contextul continuării războiului și al reducerii ajutorului american.
Mai multe publicații își concentrează atenția asupra rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate desfășurate duminică în Bulgaria. AFP notează că, după numărarea parțială a voturilor, în frunte se află coaliția „Progresivna Bulgaria”, condusă de fostul președinte Rumen Radev, un politician descris de adversari drept eurosceptic și pro-rus. Partidul său nu va obține însă majoritatea voturilor, notează AFP, precizând că formațiunea ar fi obținut puțin peste 40 la sută din sufragii. Pe locul doi se află alianța GERB–SDS a fostului premier Boyko Borisov, urmată de blocul „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată”. În Parlament vor intra și formațiuni mai mici, ceea ce, potrivit analiștilor citați de AFP, confirmă menținerea unui peisaj politic fragmentat, care face dificilă formarea unui guvern stabil. Scrutinul are loc pe fondul unei crize politice prelungite, alimentate de proteste față de corupția din țară, care au dus la schimbarea repetată a guvernelor în ultimii ani, relevă aceeași agenție de presă. În acest context, rezultatul menține incertitudinea privind viitorul guvern și direcția politică a țării în raport cu UE, conchide AFP.
Relațiile dintre Ucraina și Bulgaria ar putea deveni mai complicate după alegerea unui nou premier considerat pro-rus, a declarat politologul Vladimir Manko la postul Kiev24. El apreciază totuși că Bulgaria nu va urma pe deplin modelul Ungariei în privința unei politici anti-ucrainene, deși sunt de așteptat tensiuni. Manko subliniază că sistemul politic bulgar, unde puterea este împărțită între premier și președinte, limitează derapajele majore de politică externă. În acest context, expertul susține că diplomația ucraineană trebuie să se pregătească pentru negocieri dificile, menținând cooperarea cu un partener important, inclusiv în domeniul apărării.
