Sute de agricultori pot dispărea. Forța Fermierilor cere intervenția statului: „Pot fi încă salvați”
Republica Moldova riscă să piardă sute de agricultori chiar în această toamnă, dacă nu vor fi identificate soluții pentru asigurarea accesului la finanțare. Avertismentul a fost lansat de reprezentanții sectorului în cadrul unor dezbateri desfășurate pe platforma Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară.
Directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a declarat că este vorba despre agricultori performanți care, după mai mulți ani marcați de calamități naturale, se confruntă cu dificultăți de plată, deși au reușit, deocamdată, să evite insolvabilitatea.
„Din calculele noastre, 30%, dacă nu mai mult, dintre membrii Forței Fermierilor se află în această situație”, a precizat Slusari în cadrul discuțiilor din 21 aprilie.
Aproximativ 200 de agricultori au inițiat deja procedurile de faliment. Ceilalți nu sunt încă în stare de insolvabilitate, însă, fără acces la credite, „sunt împinși” spre această situație, susține directorul asociației.
„Băncile invocă exigențele regulamentelor Băncii Naționale privind creditele neperformante. Sunt agricultori care au avut anterior întârzieri la plăți, dar au reușit să se redreseze: unii au vândut gajul, alții s-au împrumutat de la prieteni sau chiar de la cămătari. Acum însă au o istorie de creditare afectată din perspectiva rigorilor BNM”, a explicat Alexandru Slusari.
El a subliniat că acești agricultori „pot fi încă salvați”, iar statul ar trebui să intervină, deoarece aceștia contribuie la crearea locurilor de muncă și la dezvoltarea satelor. În opinia sa, dispariția fermierilor mici și mijlocii ar favoriza marile holdinguri agricole, un model care ar putea genera riscuri pentru securitatea alimentară a țării.
Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, deputatul Serghei Ivanov, a menționat că portofoliul creditelor acordate agricultorilor de către companiile de microfinanțare a crescut cu peste 30% în ultimii doi ani, în timp ce creditele bancare au scăzut proporțional. Condițiile climatice dificile, prețurile ridicate și concentrarea pieței au adus sectorul agricol într-un impas financiar.
Decapitalizarea agricultorilor afectează și bugetul de stat. Importuri mai mici înseamnă automat TVA și accize mai reduse, iar investițiile mai mici duc la recolte mai slabe, a explicat parlamentarul, care este și agricultor. Ivanov a adăugat că agricultura generează circa 45% din exporturi, iar o eventuală scădere a volumelor ar reduce intrările de valută și ar pune presiune pe sectorul bancar.
La rândul său, președintele Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc, a contestat afirmațiile privind reducerea finanțării bancare pentru agricultură, susținând că datele indică, de fapt, o creștere.
„Portofoliul de credite în sectorul agricol a crescut cu 4–5% raportat la soldul total. Nu putem afirma că finanțarea a scăzut. Băncile continuă să crediteze, însă nu trebuie să ignorăm realitatea: acolo unde există riscul ca banii să nu fie returnați, nu putem utiliza resursele deponenților pentru a finanța astfel de companii”, a declarat Noroc.
Acesta a mai spus că rata creditelor neperformante în agricultură s-a îmbunătățit, ajungând de la 18% în 2025 la aproximativ 9% în martie 2026 – cel mai bun nivel din ultimii trei ani.
Totuși, companiile aflate în dificultate nu pot fi finanțate exclusiv prin credite bancare. Acolo unde există perspective reale de redresare, băncile au intervenit, fie prin acordarea de credite, fie prin renegocieri sau prin programe derulate împreună cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenorialului.
În replică, Serghei Ivanov a subliniat că agricultorii nu solicită „bani gratis”, ci mecanisme care să le faciliteze accesul la finanțare, sugerând o infuzie de capital prin intermediul băncilor comerciale, garantată de stat.
„Agricultorul nu este ca orice alt agent economic. Dacă un transportator încasează banii pentru combustibilul consumat într-o lună, agricultorul își recuperează investiția poate abia peste un an. Ca să nu mai vorbim despre situațiile în care recolta rămâne în hambare”, a explicat deputatul.
Prezent la discuții, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, a anunțat că acciza la motorină va fi rambursată integral pentru achizițiile efectuate în perioada 1 martie – 31 mai 2026.
„În contextul situației de urgență, au fost identificate resurse financiare în valoare de 110 milioane de lei. Putem confirma că acciza va fi rambursată 100% pentru motorina procurată între 1 martie și 31 mai 2026. Ulterior, sperăm să fie implementat un mecanism stabil de rambursare”, a declarat Șarban.
Referitor la subvenționarea dobânzilor la creditele bancare, oficialul a precizat că facilitățile pentru mijloacele circulante vor fi menținute și în următoarea politică de subvenționare.
CITIȚI ȘI:
