Revista presei internaționale | Iranul propune reluarea negocierilor de pace cu SUA fără condiții asupra programului său nuclear
Presa internațională relatează despre un incident armat produs la Washington, înaintea dineului anual al președintelui american Donald Trump cu Asociația Corespondenților de la Casa Albă. Publicațiile străine descriu evoluțiile delicate ale negocierilor dintre Statele Unite și Iran, după ce Teheranul a venit cu noi condiții pentru încheierea unui acord de pace.
Un bărbat înarmat a încercat să pătrundă în sala principală a dineului anual al Asociației Corespondenților de la Casa Albă din Washington, unde se aflau președintele american Donald Trump, soția sa și alți oficiali de rang înalt, relatează AFP. Conform agenției, atacatorul a fost imobilizat după un scurt schimb de focuri, fără ca cineva să fie rănit, deși un cartuș a lovit vesta antiglonț a unui agent de securitate. Bărbatul, în vârstă de 31 de ani, era cazat în același hotel și intenționa să ucidă membri ai administrației prezidențiale, fără a fi clar pe cine viza exact, mai scrie AFP.
Înaintea acestui atac, poliția a fost avertizată despre o posibilă tentativă de atentat, dezvăluie CNN. Potrivit surselor postului american, suspectul a redactat un manifest în care își exprima intenția de a ataca oficiali ai administrației, document transmis rudelor, care au alertat autoritățile cu câteva minute înainte de incident. Avertismentul a fost transmis de fratele atacatorului, însă nu poliției din Washington, unde avea loc evenimentul, ci celei dintr-un alt oraș. Ulterior, ancheta a arătat că suspectul, care se descria în manifest ca „ucigaș federal binevoitor”, viza exclusiv oficiali ai administrației Trump, nu și forțele de ordine, conchide CNN.
Iranul a prezentat Statelor Unite o nouă propunere privind reluarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz și încetarea războiului, transmite Axios. Sursele publicației dezvăluie că regimul de la Teheran propune administrației de la Washington să amâne deocamdată discuțiile privind limitarea programului său nuclear. Inițiativa iraniană ar viza mai întâi depășirea blocajului actual al discuțiilor. Totuși, acceptarea propunerii ar putea reduce pârghiile de negociere ale președintelui american Donald Trump asupra programului nuclear iranian, comentează Axios. Washingtonul a confirmat că a primit propunerea, fără a preciza dacă o va examina, notează aceeași publicație, amintind că actuala criză diplomatică s-a adâncit după întreruperea negocierilor începute acum două săptămâni la Islamabad.
Goldman Sachs a majorat prognoza prețului petrolului pentru trimestrul al patrulea din 2026, la 90 de dolari pentru barilul Brent și 83 de dolari pentru WTI, pe fondul reducerii producției în Orientul Mijlociu. Potrivit Reuters, investitorii anticipează și un deficit de petrol în al doilea trimestru al anului. Analiștii citați de agenția de presă avertizează asupra unor riscuri ridicate pe piață, precum creșterea accentuată a prețurilor și întârzieri în reluarea exporturilor din statele din Golful Persic. Scăderea producției ar urma să reducă rapid stocurile globale, în timp ce cererea de petrol este estimată în scădere din cauza prețurilor ridicate, mai spun experții citați de Reuters.
Sub conducerea lui Donald Trump, Statele Unite au abandonat rolul de lider al luptei pentru libertate și democrație, iar acest rol a fost preluat de Ucraina, susține veteranul american David French într-un articol pentru The New York Times. El remarcă faptul că Ucraina nu doar a rezistat invaziei ruse, ci a blocat ofensiva și a impulsionat o revoluție tehnologică în războiul terestru, devenind un partener esențial pentru securitatea Occidentului. Potrivit autorului, președintele Volodimir Zelenski conturează deja un model de ordine internațională „postamericană”, în timp ce Kievul își consolidează poziția globală prin noi acorduri, inclusiv cu state din Golful Persic. French consideră că, în pofida percepțiilor din SUA, Ucraina dispune de una dintre cele mai capabile armate din lumea liberă, iar centrul moral și strategic al apărării democrației liberale s-a mutat, în prezent, la Kiev.
The Telegraph scrie că Marea Britanie ar putea crea, împreună cu aliații săi, o „bancă de apărare”, care ar permite unui grup de 10 state nord-europene membre NATO să finanțeze proiecte de securitate prin atragerea de fonduri la dobânzi mai mici. Guvernul de la Londra analizează instituirea acestui mecanism pentru a sprijini reînarmarea aliaților săi din nordul Europei în fața amenințărilor militare ruse, explică ziarul. Potrivit publicației, inițiativa ar putea fi construită după modelul unui program similar al Uniunii Europene, în valoare de 150 de miliarde de euro, destinat finanțării achizițiilor de armament. Planul ar putea fi anunțat oficial înaintea summitului NATO din iulie, unde sunt așteptate dezbateri privind creșterea cheltuielilor pentru apărare, menționează The Telegraph.
Între timp, războiul prelungit al Rusiei împotriva Ucrainei provoacă tot mai multă iritare în societatea rusă, constată The Washington Post. Potrivit ziarului, cetățenii ruși resimt consecințele economice ale conflictului și devin din ce în ce mai nemulțumiți de liderul lor Vladimir Putin. Această schimbare de atitudine reflectă oboseala față de conflict și impactul sancțiunilor, care afectează economia și nivelul de trai, în timp ce restricțiile privind accesul la internet alimentează frustrările, scrie The Washington Post. Ziarul face referire la datele oficiale, care indică o contracție economică de 1,8% la începutul anului, dar și la criticile deschise ale elitei economice ruse față de politicile guvernului.
Economia planificată, caracteristică fostei Uniuni Sovietice, revine în Rusia modernă, susține consilierul economic al Kremlinului, Maxim Oreșkin, citat de The Moscow Times. Potrivit acestuia, tendința este determinată de digitalizarea și automatizarea tot mai accentuată a proceselor economice și administrative. Oreșkin afirmă că aceste mecanisme stabilesc inclusiv prețuri „planificate”, oferind ca exemplu serviciile de taxi, unde tarifele sunt generate automat. Modelul amintește de economiile centralizate din trecut, criticate pentru ineficiență, lipsa concurenței și alocarea defectuoasă a resurselor, notează The Moscow Times.
În statul african Mali a avut loc unul dintre cele mai ample atacuri coordonate ale rebelilor din ultimii ani, în urma căruia a fost ucis ministrul pro-rus al apărării Sadio Camara, relatează Al Jazeera. Potrivit sursei, militanții au vizat reședința oficialului din orașul de garnizoană Kati. Operațiunea a implicat un atentator sinucigaș cu mașină-capcană, explozia distrugând aproape complet clădirea în care se afla ministrul, detaliază Al Jazeera. Camara era o figură centrală a regimului militar instalat după loviturile de stat din 2020 și 2021 și un aliat apropiat al liderului Assimi Goïta, susținând totodată prezența forțelor ruse în țară, relevă aceeași sursă.
