Revista Presei | Sergiu Musteață: Trebuie să investim mai mult în educație și în tot ce simbolizează drapelul tricolor
Ziua Drapelului de Stat; ultimatumul fermierilor și ce învață elevii din stâng Nistrului la disciplinele de bază – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Ziua Drapelului de Stat, marcată cu mesaje de la politicieni despre curaj, lupte, culori și valori, titrează Ziarul de Gardă. Cu prilejul sărbătorii, președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și prim-ministrul Alexandru Munteanu au transmis mesaje dedicate tricolorului, în care au subliniat „curajul și jertfa celor care au luptat pentru demnitate națională și restabilirea adevărului istoric”, evocându-i pe cei care au arborat Drapelul de Stat pe clădirea forului legislativ la 27 aprilie 1990.
Moldova 1 a discutat cu istoricul Sergiu Musteață, care este convins că trebuie să investim mai mult în educație și în tot ce simbolizează drapelul tricolor. Potrivit lui, drapelul reprezintă expresia identității și a aspirațiilor naționale ale unui popor care și-a regăsit demnitatea sub cele trei culori: albastru, galben și roșu. Istoricul a subliniat și rolul drapelului în arhitectura identitară a Republicii Moldova „impus” de curajul cetățenilor în anii de renaștere națională. Repere istorice și semnificația celor trei culori, vedeți în articol.
Iar jurnal.md scrie că peste 330 de școli au primit Drapelul de Stat într-o ceremonie solemnă. Directori de școală și președinți ai consiliilor elevilor s-au reunit în fața Guvernului, unde studenții Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” au înmânat drapelele, marcând transmiterea responsabilității față de simbolurile statului către noua generație. Autoritățile susțin că acțiunea are scopul de a consolida identitatea civică în rândul tinerilor.
Fermierii dau ultimatum autorităților: 14 zile pentru măsuri sau proteste masive. Pe anticorupție.md citiți că fermierii din Republica Moldova avertizează autoritățile că ar putea declanșa proteste de amploare în cazul în care nu vor fi adoptate măsuri urgente de sprijin pentru sectorul agricol. Asociația Forța Fermierilor a transmis o adresare oficială conducerii țării, în care se spune că sectorul cerealier și oleaginos, care acoperă aproximativ 85% din terenurile agricole, se confruntă cu o criză „de proporții și de durată”. Reprezentanții asociației susțin că, în ultimii ani, agricultorii au fost afectați de calamități naturale, crize energetice și presiunea importurilor, în timp ce sprijinul statului a fost insuficient. În lipsa unei strategii eficiente de adaptare la schimbările climatice, mulți producători agricoli au ajuns în pragul insolvenței sau se confruntă cu dificultăți majore de plată.
Depășirea impasului politic privind organizarea alegerilor în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia este un test pentru statul de drept din Republica Moldova. Pe Moldova 1 vedeți opinia expertului WatchDog, Andrei Curăraru, care atrage atenția asupra pericolului de subminare a autorității statului și pledează pentru „o soluție constituțională și demarcată în Codul Electoral”, care să indice unde se termină atribuțiile Comratului. În depășirea impasului, Curăraru propune crearea unei entități electorale tranzitorii, negociate între ambele părți, dar cu monitorizarea Comratului pe motiv că „încearcă să-și aloce mai multe drepturi decât le au”, constată expertul.
Regiunea transnistreană nu este în prag de colaps economic, însă modelul său bazat timp de decenii pe resurse energetice „aproape gratuite” din Federația Rusă devine tot mai nesustenabil. Moldova 1 propune declarațiile vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, care susține că livrările de gaze, achitate de Moscova doar până pe 30 aprilie, mențin economia din stânga Nistrului într-o stare permanentă de incertitudine. Aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene este asigurată de Moldovagaz până pe 30 iunie 2026, în baza unei decizii a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Valeriu Chiveri a subliniat că nu este clar dacă acest model va putea fi menținut și în continuare, dar este evident că actuala formulă nu poate funcționa la nesfârșit.
Iar Europa Liberă are o analiză despre ce învață elevii din regiunea transnistreană la istorie, geografie și limba „moldovenească”. Publicația a făcut rost de mai multe cărți și a cerut opinia experților. Aceștia au constatat că manualele utilizate de elevii din regiunea transnistreană conțin informații depășite, reflectă viziunea Rusiei asupra lumii, fac propagandă împotriva Republicii Moldova și încearcă să construiască o identitate „nistreană”. În ceea ce privește războiul din 1992, autorii vin cu mesajul că Republica Moldova a fost forța agresoare și că nu a ținut cont de dorința „poporului transnistrean” de a crea un stat independent după destrămarea Uniunii Sovietice. Mai multe comentarii ale specialiștilor, vedeți în articol.
Un atac cibernetic de amploare ar fi afectat aproximativ o treime dintr-o bază de date din Republica Moldova care conținea informații cu caracter personal și date privind plățile în sistemul medical. TVR Moldova a discutat cu reprezentanții Agenției pentru Securitate Cibernetică, care afirmă că nu au fost primite solicitări de răscumpărare pentru recuperarea datelor și nu exclud că ar putea fi vorba despre o acțiune organizată de serviciile secrete ale Federației Ruse. Ion Vintilă, director adjunct al Agenției pentru Securitate Cibernetică, afirmă că, de la începutul anului, s-au înregistrat mai multe atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice din Republica Moldova, însă cel mai grav dintre acestea a vizat o bază de date medicale.
Pe Europa Liberă citiți de ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului. Autoritățile promit de câțiva ani să modernizeze Aeroportul Mărculești, din nordul R. Moldova, și să-l transforme într-un hub regional pentru curse de pasageri și zboruri cargo, în timp ce nu au reușit să facă ordine în acte de mai bine de 20 de ani. Reorganizarea Aeroportului, prin absorbția întreprinderii de stat „Vichi”, trebuia să se încheie încă în 2004, dar autoritățile nu au găsit nici până astăzi o soluție ca să ducă la capăt reforma. Problema este semnalată an de an de Curtea de Conturi, dar lucrurile nu se mișcă din loc. Ce spun responsabili și când ar putea fi dusă la bun sfârșit procedura de reorganizare a aeroportului, citiți pe Europa Liberă.
Mandat de arestare emis pe numele lui Ilan Șor. Ziarul de Gardă scrie că Șor, așteptat în R. Moldova pentru a-și executa pedeapsa de 15 ani de închisoare, are un nou mandat de arestare. Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis demersul procurorului și a aplicat în privința lui Șor, pe o cauză penală investigată de Procuratura Anticorupție, arest preventiv pe un termen de 30 de zile. Este vorba despre cauza penală privind finanțarea partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa. Totodată, PA a anunțat că în Federația Rusă a fost expediată o cerere de asistență juridică internațională în materie penală, cu solicitarea de aducere la cunoștința acestuia a învinuirii formulate pe această cauză penală.
Dosarul „Punga Neagră”, în care este vizat fostul președinte Igor Dodon, redistribuit. Jurnal.md scrie că CSJ anunță continuarea examinării fără reluare de la zero. Curtea Supremă de Justiție anunță că această schimbarea judecătorilor nu presupune automat reluarea examinării de la început. Procedura va continua conform prevederilor legale în vigoare. Redistribuirea cauzei intervine în contextul încheierii detașării temporare la CSJ a judecătorului Ghenadie Eremciuc, începând cu 27 aprilie. Odată cu această schimbare, completul nu mai poate funcționa în aceeași formulă, fiind necesară desemnarea unui nou magistrat prin repartizare aleatorie.
Un viitor muzeu al memoriei, dedicat tragediilor prin care au trecut moldovenii în secolul XX, ar putea fi construit după modele europene, titrează RFI. Un grup de istorici, cercetători și reprezentanți ai Ministerului Culturii și Ministerului Educației a mers la Varșovia pentru a vedea cum Polonia a transformat memoria represiunilor comuniste într-un instrument de educație publică. Muzeul memoriei, planificat la Chișinău, ar urma să vorbească despre ocupația sovietică, deportări, foametea organizată, represiuni politice, dar și despre rezistență și drumul spre independență. Autoritățile caută un model prin care această istorie să fie spusă nu doar prin documente însă prin sunet, imagine, lumină și experiențe interactive.
